Automobilele autonome reprezintă viitorul, spun producătorii auto. Dar ce pot să ne ofere sistemele prezente deja pe piață? Și cum pot șoferii să profite de pe urma lor?
Pe autostrada germană A9 în direcția nord, la câțiva kilometri de Leipzig. Tempomatul lasă automobilul Mercedes E-Klasse să ruleze cu o viteză de 130 de kilometri pe oră pe prima bandă. Șoferul a luat mâinile de pe volan și permite computerului de bord să păstreze direcția. Circa 200 de metri mai în față se află un camion, pe aceeași bandă. Șoferul acționează scurt semnalizatorul. Volanul se mișcă. Cumva ezitant, dar constant, automobilul se deplasează pe banda a doua și depășește.
La puțină vreme după aceea urmează al doilea test. O limită de viteză. Prima dată 100 km/h apoi 80. O cameră de viteză este plasată pe marginea drumului. Înainte ca șoferul să apuce să frâneze, automobilul a și făcut-o. Semnalizează dreapta, vehiculul se mută înapoi pe prima bandă.
În acest fel au fost parcurși deja 2000 de kilometri prin Germania, cu un vehicul de test a celor de la Mercedes. Această funcționalitate deosebită se numește “pachet de asistență a șofatului”. Clienții îl pot comanda dacă plătesc 2261 de euro pe lângă prețul de bază de 43.000 de euro pentru un Mercedes E-Klasse. Această funcționalitate de domeniul viitorului este de multe ori numită “Autopilot”, în mod eronat.
Eronat, pentru că sistemul nu este atât de autonom. Oficial este vorba despre “rulare parțial autonomă”, deci vehiculul poate regla singur viteza, distanța față de mașina din față sau poate păstra banda. Există, pe de altă parte, sisteme de rulare preponderent automatizate, care pot să schimbe singure banda de rulare sau să recunoască semne de circulație.
