2017 a fost anul crizei de forţă de muncă. Ce soluţii au găsit angajatorii şi Guvernul

Construcţiile şi agricultura s-au fonfruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar rând pe rând au intrat în această criză şi sectoarele turism, comerţ sau producţia de componente auto. Deficitul din construcţii ameninţă chiar să pună în pericol marile proiecte de infrastructură, apoi în sectorul agricol mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, comerţul a avut un avânt puternic în deschiderea de noi magazine (care a generat o cerere intensă de angajaţi noi), iar în turism România are un exod de personal care cu greu mai poate fi stăvilit.

Criza de forţă de muncă i-a obligat pe angajatori să majoreze salariile, să acorde mai multe beneficii, inclusiv acţiuni ale companiei, să aducă personal din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei sau chiar să închirieze angajaţi. Angajatorii nu s-au limitat doar la creşterea salariilor, ci au căutat în mod activ personal, încercând să-l transfere acolo unde este nevoie.

„În primul rând, au mărit salariile până la un nivel suportabil, care să nu le afecteze competitivitatea. Apoi caută activ oameni în localităţile apropiate fabricii, dar nu găsesc neapărat candidaţii de care au nevoie. Foarte mulţi angajatori apelează la relocare, atragerea oamenilor de la distanţe mari, de exemplu din Moldova în Transilvania. Există încercări de a aduce înapoi români plecaţi, dar nu vorbim acum de o soluţie salvatoare, pentru că numărul celor care se întorc nu este foarte mare”, au declarat, pentru MEDIAFAX, specialiştii din domeniul resurselor umane.

Relocarea personalului este una dintre soluţiile la care au apelat angajatorii ca răspuns la deficitul înregistrat pe piaţa de forţă de muncă. „Se caută muncitori şi se aduc la muncă (pe banii companiei) din zone din ce în ce mai îndepărtate de sediul firmei (50 km şi mai mult)”, au mai arătat specialiştii.

Angajarea deţinuţilor sau a refugiaţilor străini este o altă soluţie folosită doar în anumite cazuri. „Angajatorii care caută muncitori necalificaţi apelează şi la deţinuţi, şi sunt cazuri când au fost angajaţi şi refugiaţi străini – dar numai în situaţii punctuale”, spun recrutorii.

Beneficiile acordate angajaţilor reprezintă un alt răspuns la deficitul de forţă de muncă. Angajaţii oferă, în funcţie de specificul fiecărei industrii, bonus de prezenţă, asigurări medicale, sesiuni de training, sesiuni de team building sau acoperirea cheltuielilor de transport. Pentru zonele urbane, în servicii, unde sunt vizaţi tinerii mileniali, se oferă din ce în ce mai multe beneficii salariaţilor, în bani, timp liber sau orice altă formă. În fine, sunt companii care aleg metoda directă, şi anume creşterea salariilor semnificativ peste media pieţei, cu toate avantajele (dar şi inconvenientele) unei asemenea politici. Tot pentru tineri, au un anumit succes programele de internship, cu recrutare la capătul culoarului. Nu la fel de mult succes au programele de ucenicie, care au rămas total marginale şi pentru că nu sunt explicate coerent către publicul-ţintă.

De asemenea, din ce în ce mai multe companii din industrii din ce în ce mai diverse apelează la leasingul (închirierea) de personal, potrivit Smartree, companie care activează pe piaţa de externalizare a proceselor de resurse umane. În primii ani de la apariţia sistemului de închiriere de personal, acesta a fost utilizat ca răspuns al unor necesităţi fluctuante de personal necalificat. În ultimii ani, sistemul este folosit de foarte multe companii multinaţionale ȋn căutare de personal cu pregătire şi educaţie. Companiile cele mai active pe acest segment sunt call center-urile sau centrele de tip shared-services, consultanţă IT, companiile din domeniul tehnologiei, telecom, dezvoltare software sau cele ȋn care activitatea este de tip project-based. Această formă de angajare este cel mai des ȋntȃlnită ȋn oraşele mari, precum Bucureşti, sau ȋn zonele unde există centre industriale sau facilităţi importante de producţie precum Timişoara, Craiova, Sibiu sau Cluj-Napoca.

Un alt model de răspuns la criza forţei de muncă este cel american. Salariaţilor li se acordă – pe lângă remuneraţia în bani şi bonusurile cunoscute – şi acţiuni ale companiei, aceştia devenind astfel „part of the story”. Directorul Centrului de cercetare-dezvoltare Fitbit, deschis la Bucureşti, Andrei Pitiş, a explicat pentru MEDIAFAX că firma – cu capital american – îşi motivează salariaţii din întreaga lume acordându-le acţiuni. „Desigur, aceste acţiuni nu le conferă şi drept de vot în AGA, dar le dă dreptul de a primi dividende, angajaţii devenind astfel parte interesată în bunul mers al firmei”.

Ce soluţii a propus Guvernul, ca răspuns la criza din 2017? Un contingent de 7.000 de lucrători străini vor putea fi admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în 2018. Un documentul aprobat în decembrie de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, faţă de cel stabilit pentru anul 2017. Astfel, numărul de lucrători permanenţi va creşte de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi – de la 700 la 1.200.

„Pe lângă lucrătorii permanenţi şi cei detaşaţi, actul normativ prevede şi alte tipuri de angajare sau detaşare, respectiv persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700, lucrători înalt calificaţi – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 şi lucrători transfrontalieri – 100”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului. Potrivit sursei citate, decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admişi a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar şi ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont şi de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie-august, 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017 media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306, a mai informat Executivul.

Dar angajarea personalului străin nu reprezintă întotdeauna o soluţie profitabilă din punct de vedere financiar pentru companii. „Angajarea lucrătorilor străini este foarte costisitoare. Se poate ajunge la un salariu dublu faţă de cel oferit unui lucrător român, fără ca randamentul să fie dublu. Acum, cei mai mulţi străini sunt angajaţi în domeniul producţiei auto”, precizează specialiştii. Ei arată că personalul străin poate fi o soluţie la deficitul de forţă de muncă dacă provine din ţări din afara Uniunii Europene, unde mâna de lucru este mai ieftină.

„Sunt discuţii din ce în ce mai frecvente despre importul de mână de lucru ieftină, din ţări non-UE. Citim despre Vietnam, Nepal sau Sri-Lanka şi poate fi doar începutul unui proces de termen lung. Dar există încă multe bariere la accesul pe piaţa forţei de muncă şi încă nu ştim cum vor fi integrate aceste persoane în comunităţi mici, rurale sau tradiţionale”, au mai menţionat recrutorii.

În România, criza forţei de muncă s-a accentuat în 2017, deşi, statistic, ţara are o rezervă de 4 milioane de oameni apţi de muncă, dar care nu sunt salariaţi. Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează populaţia activă au statut de salariat, rata de angajare raportată la populaţia aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt şomeri înregistraţi şi neînregistraţi sau sunt persoane care nu vor să lucreze, dar cu siguranţă nu sunt 4 milioane”, a spus directorul unei firme de recrutare şi închiriere de forţă de muncă.

Potrivit definiţiilor Institutului Naţional de Statistică (INS), populaţia activă reprezintă oferta potenţială de forţă de muncă, calculată ca sumă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri. Populaţia ocupată cuprinde, pe lângă salariaţi, şi restul persoanelor care au o ocupaţie aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi).

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiţii există şi o rată mai mare de angajare a populaţiei aptă de muncă. Astfel, în municipiul Bucureşti, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populaţia activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe judeţe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Braşov (71%), Timiş (71%), Sibiu (68%) şi Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forţă de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.

În agricultură, criza de personal s-a văzut la culesul viei. Forţa de muncă a fost mult mai scumpă şi mai greu de găsit decât în 2016, iar ăn Moldova zilierii au fost recrutaţi inclusiv prin reţelele de socializare. Între 60 şi 100 de lei pe ziua de lucru au cerut oamenii veniţi la culesul marilor podgorii, pentru că sunt mai puţini la număr şi, implicit, au mai mult de muncă. De cealaltă parte, proprietarii podgoriilor spun că acest fenomen a fost accentuat de faptul că oamenii primesc ajutoare sociale atât de consistente, încât le vine tot mai greu să iasă la muncă. Iar reprezentanţii podgorenilor – reuniţi în Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) – acuză schimbări în legislaţia muncii care fac şi mai dificilă angajarea de zilieri în sectorul viticol.

„Patronatul Naţional al Viei şi Vinului a înaintat o petiţie prin care arată, între altele, că Legea nr. 105/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, prin modificarea introdusă la art. 1 îngrădeşte dreptul la muncă al persoanelor fizice şi pune în pericol desfăşurarea activităţii unor operatori economici care acţionează în domeniul producţiei horticole şi viticole. Am primit şi un răspuns, respectiv că acea prevedere legislativă este avută în vedere pentru a fi corectată, dar până să se întâmple acest lucru va trece perioada culesului”, a declarat în septembrie directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe. El a atras atenţia că „trebuie debirocratizate urgent condiţiile de angajare a zilierilor, dar şi cele de angajare a persoanelor din străinătate, pentru că în 2017 a avut loc un adevărat exod al forţei de muncă din agricultură spre alte domenii şi mai ales spre alte ţări”.

Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii au oferit, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, şi masă caldă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi n-au fost însă întotdeauna convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde definitiv ajutoarele de la stat dacă se angajează.

În celălalt sector afectat de criza de personal se regăsesc companiile de construcţii. Potriviot acestora, piaţa locală are nevoie de un total de 600.000 de muncitori, faţă de circa 380.000 câţi sunt în prezent, iar dacă problema nu va fi rezolvată, marile proiecte de infrastructură promise vor rămâne simple desene pe hârtie. „Criza de forţă de muncă în construcţii este foarte mare, motiv pentru care vedem proiecte de infrastructură întârziate sau chiar abandonate de constructori. Cel mai recent caz este cel al centurii ocolitoare a Bacăului, care trebuia construită în regim de autostradă şi a fost abandonată, iar acesta nu este deloc un caz singular“, a declarat omul de afaceri Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. El a avertizat că în cazul proiectelor de infrastructură licitaţiile sunt câştigate de firme cu doar câţiva angajaţi, care nu se pot mobiliza în timp util pentru a recruta sute de muncitori.

Pentru rezolvarea deficitului de personal, angajatorii români ar fi dispuşi să atragă muncitori din Orientul Îndepărtat, însă muncitorii străini trebuie plătiţi cu salariul mediu pe economie, adică cel puţin la fel cum sunt plătiţi şi românii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

+ 22 = 32