Moneda românească s-a depreciat în faţa euro după ce Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetului general consolidat, din care reiese un avans al deficitului cu 61,5% faţă de primul semestru al anului trecut, până la 6,3 miliarde lei.
Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,9136 lei la 3,9248, după ce atinsese anterior cel mai scăzut nivel din 4 mai 2016, când a fost 3,9101 lei. Totodată, cursul francului elveţian a scăzut de la 4,1301 lei la 4,1008 lei, cel mai scăzut nivel din 11 octombrie 2016, când a fost 4,0975 lei. Lira sterlină a crescut de la 5,0963 lei la 5,1101, după ce atinsese anterior cel mai scăzut nivel din 9 noiembrie 2016, când a fost 5,0470 lei.
Dar cum se prezintă deficitul bugetar de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77% din PIB în primul semestru care anunțat ieri, azi a și produs efecte. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, pe primul semestru al acestui an, cu un deficit de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77% din PIB, față de deficitul de 3,9 miliarde lei, respectiv 0,51% din PIB, înregistrat la aceeași perioada a anului 2016, informează Ministerul Finanțelor Publice.
Veniturile bugetului general consolidat s-au majorat, în termeni nominali, cu 8,2%, la 117,2, reprezentând 14,4% din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 10%, la 123,5 miliarde lei.
Conform MFP, în cazul veniturilor, creșteri s-au înregistrat la încasările din contribuțiile sociale (+16,1%), din impozitul pe salarii și venit (+11,5%) și din venituri din capital (+14,2%).
Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 5,2% față de perioada similară din 2016, fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.
Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii s-au majorat cu 62,1%, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum /cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 4,3% față de primele șase luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.
Mai mici au fost și încasările din accize, cu 7,6%, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au fost în suma de 5,6 miliarde lei, din care 5,1 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.
Pe de altă parte, cheltuielile de personal au crescut cu 19,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și, de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017 și majorarea cu 50% a salariului brut și a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 0,9%, dobânzile au fost mai mici cu 4,2%, iar subvențiile s-au majorat cu 34,4%, creșterea cea mai mare provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale, precum: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 6 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB.
Premierul Mihai Tudose a declarat, marți, că execuția bugetară pe primele șase luni ale anului “nu este foarte bună”, adăugând că a fost “un blocaj imens”.
“Nu foarte bună. Nu foarte bună. A fost un blocaj imens”, a afirmat Tudose, întrebat cum arată execuția bugetară la șase luni.