Automobilele autonome sunt încă un subiect de domeniul viitorului. Dar încercări remarcabile au existat și în trecut. Nu toate au avut parte de succes, dar la timpul lor au fost revoluționare și vizionare.
Automobilele autonome nu au apărut în epoca recentă. Inginerii au visat dintotdeauna la vehicule controlate de la distanță. Chiar și geniul renascentist Leonardo da Vinci a avut deja la vremea sa idei concrete, dar pe care nu le-a putut pune în practică.
Fără șofer erau și automobilele “Phantom” din anii 1920-1930. Ele erau conduse de oameni, nu de computere, cum se întâmplă în prezent, însă oamenii nu stăteau în spatele volanului, ci foloseau o metodă de control la distanță, o minune a epocii radio. Mai târziu automobile similare au avut rolul de a promova încrederea în traficul rutier, în special în rândul celor care erau sceptici cu privire la automobile personale în vremea aceea. Printre cele mai cunoscute automobile Phantom se numără Linrrican Wonder de la firma Houdina Radio Control, care a fost prezentată în 1925 la New York.
Touchscreen, motor cu turbină, caroserie din fibră de sticlă, instalație de climatizare, frâne cu sistem anti-blocaj, studiul extravagant al celor de la GM beneficia încă din anii 50 de tehnologii care au devenit standard în automobile doar zeci de ani mai târziu. Prin tehnologia “Auto-Guide-System” acesta a pus bazele rulării autonome. Două bobine de pe roțile din față primeau semnale de la cabluri montate pe șosea și conduceau futuristica limuzină în condiții de siguranță. În clipul publicitar publicat la acea vreme de General Motors, se spunea că așa se va conduce un automobil în viitor. Această previziune nu este complet depășită. Chiar dacă automobilele viitorului nu vor avea nevoie de bobine de curent montate în șosele ca să se orienteze, ele preiau informații din trafic despre semafoare și semne de circulație prin intermediul tehnologiilor fără fir.