Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat vineri Parchetului de pe lângă ÎCCJ să aplice unitar legea, iar eliberările condiţionate să se facă doar după ce condamnaţii achită prejudiciul.

“Dispoziţiile din Codul Penal în vigoare prevăd în mod expres că, liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat fracţia(…)a îndeplinit integral obligaţiile civile. Considerate a fi mai severe aceste condiţii, nu sunt aplicate de către unele instanţe, nici în situaţia în care condamnarea definitivă s-a dispus prin aplicarea dispoziţiilor din noul cod penal, care la momentul condamnării reprezentau legea penală mai favorabilă. Aşa fiind, în astfel de situaţii, dispoziţiile Curţii Constituţionale privind aplicarea globală a legii penale mai favorabile, nu se mai regăsesc”, se arată într-o adresă a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, care a fost transmisă vineri Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

Direcţia Naţională Anticorupţie solicită ca eliberările condiţionate să nu se mai facă dacă persoana condamnată nu a achitat întreg prejudiciul din dosar.

“Având în vedere cele expuse, vă solicităm să constataţi dacă problema de drept a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti şi justifică sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca printr-o decizie obligatorie, să stabilească modul unitar de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale” se mai arată în adresa DNA.

DNA considera ca eliberarea conditionata nu reprezinta un drept al condamnatilor, ci “doar o vocatie pe care o au, prin vointa legiuitorului, toti condamnatii dupa ce au executat fractiunile de pedeapsa stabilite de lege si indeplinesc conditiile exprese”, iar dispozitiile din codul penal in vigoare prevad in mod expres ca liberarea conditionata poate fi dispusa daca cel condamnat a executat fractia si daca a indeplinit integral obligatiile civile: “Considerate a fi mai severe aceste conditii, nu sunt aplicate de catre unele instante, nici in situatia in care condamnarea definitiva s-a dispus prin aplicarea dispozitiilor din noul cod penal, care la momentul condamnarii reprezentau legea penala mai favorabila. Asa fiind, in astfel de situatii, dispozitiile Curtii Constitutionale privind aplicarea globala a legii penale mai favorabile nu se mai regasesc. Practic, o astfel de interpretare determina impartirea aplicarii dispozitiilor legale in mai multe categorii.”

Procurorul sef al DNA a criticat dur, in trecut, activitatea ANAF si a Ministerului Finantelor, pe care le-a acuzat de performante slabe in ceea ce priveste recuperarea prejudiciilor din dosarele de coruptie.

De asemenea, Laura Codruta Kovesi a sugerat ca, daca cele doua institutii nu pot executa bunurile sechestrate de la persoanele condamnate pentru coruptie, ar putea renunta la aceasta sarcina, care ar putea fi preluata de Ministerul Justitiei.