BANI UE 2014-2020

food_moneyBANI UE 2014-2020

Cifrele unei agriculturi inapoiate. Pica si mitul potentialului agricol al Romaniei. Unde vrem sa investim cele 8,15 miliarde de euro din PNDR, de la Comisia Europeana.Agricultorii romani duc lipsa de utilaje mecanice, credite bancare si abilitati manageriale, Romania urmand sa directioneze cei 8,15 miliarde de euro din fondurile europene pentru dezvoltare rurala 2014-2020 in anumite domenii de interventie pentru reducerea gradului de inapoiere al satelor romanesti. Acestea sunt principalele idei care au rezultat din prezentarea principiilor pe care va fi derulat Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, facuta joi de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin si alti responsabili din sistem.

In Romania, agricultura are o pondere în valoarea adăugată brută de respectiv 6%, mult peste media Uniunii Europene, de numai 1,7%, dar sectorul agricol romanesc se zbate inca la un stadiu inapoiat comparativ cumarea majoritate a statelor UE.

In privinta potentialului agricol al Romaniei, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, sustine ca tara poate oferi hrana din agricultura interna pentru o populatie de 35-37 milioane locuitori, adica mult peste populatia oficiala a tarii, de 21 de milioane de persoane. Cu toate acestea, estimarea enuntata de ministru darama mitul celor 80 de milioane de locuitori pe care agricultura Romaniei i-ar putea hrani, vehiculat pana acum.

“Expertii pot spune ca potentialul Romaniei nu poate sa depaseasca o capacitate de a hrani o populatie de 35-37 de milioane de locuitori. Mi-as dori sa ajungem la 80 de milioane, dar haideti sa punem in valoare aceasta capacitate reala si sa nu mai exageram foarte mult” a afirmat Constantin.

Ministrul Daniel Constantin si Brigitte Mehlmauer, reprezentant al companiei de consultanta GBI, care conduce consortiul de redactare a PNDR 2014-2020, au enumerat principalele puncte slabe ale agriculturii Romaniei:

  • Nu avem tractoare si combine. “E foarte clar, Romania are lipsuri in sectorul fermierilor obisnuiti, lor le lipseste un standard de modernizare, le lipseste mecanizarea”, a spus Mehlmauer.  Gradul de înzestrare tehnică pe agricultor este de numai 350 euro în România, mult sub media Uniunii Europene, de 9.100 de euro pe agricultor, conform datelor ministrului Constantin.  “Chiar dacă nu s-au cheltuit toţi banii, am avut o infuzie importantă de fonduri pentru utilarea cu echipamente agricole şi încă suntem mult în urma statelor membre, acest lucru reflectându-se în gradul de competitivitate al fermierilor români”, a mai declarat ministrul.
  • La tara nu sunt manageri. Celor mai multi agricultori romani le lipsesc si abilitatile manageriale, mai considera Brigitte Mehlmauer. Potrivit ministrului Constantin, nivelul de instruire a managerilor exploataţiilor agricole este de 2,5% in Romania, faţă de media UE de 29,4%.
  • Prapastia dintre sat si oras. “O alta slabiciune care trebuie abordata se refera la disparitatile uriase in dezvoltare intre zonele rurale si cele urbane, mai ales in privinta micii si marii infrastructuri”, a precizat consultantul Mehlmauer.
  • No jobs. Inca o slabiciune a satului romanesc este lipsa alternativelor la locurile de munca din agricultura. In prezent, in mediul rural, populatia romaneasca este expusă riscului de sărăcie in proportie de 40,3%, in conditiile in care media UE de 24,2%. In anul 2007, expiunerea populatriei rurale la saracie, in Romania, era de 60%. “Aceasta arata o îmbunătăţire, dar nu este suficient şi trebuie să ne preocupăm în continuare pentru că are un impact nu numai economic, ci mai ales social”, a declarat ministrul Agriculturii.
  • Accesul redus la credite bancare. Fermierii din Romania au acces la credite bancare de numai 110 euro/ha, cu mult sub media UE, de 1.700 euro pe hectar.
  • Productivitatea scazuta. In industria alimentară din Romania productivitate este de 9.086 euro pe persoană, in timp ce media UE este 40.875 de euro. Cu toate acestea, partea de procesare s-a dezvoltat bine – peste 1 miliard de euro in perioada 2007-2013 mergand in zona de procesare. In schimb, productia nu s-a dezvoltat suficient. “Din pacate nu am reusit sa facem fata pe partea de productie si suntem nevoiti sa importam foarte mult, pentru ca nu avem suficienta productie in Romania si pentru ca preturile nu sunt competitive”, a spus Constantin.
  • Lispa silozurilor. Nici cand reuseste o productie buna, Romania nu poate sa si-o valorifice suficient, pentru ca ii lipseste capacitatea de stocare a recoltei. “In anul 2013 am avut o productie extrem de importanta, dar toate aceste lucruri ne-au condus sa nu mai facem fata cu capacitatea de stocare”, a spus Daniel Constantin. Romania are o capacitate de stocare de 18 milioane de tone, in timp ce productia pe care am obtinut-o anul acesta a depasit 20 de milioane de tone, la cereale.
  • Agricultura ecologica – la nivel scazut. In Romania, agricultura ecologica se desfasoara pe o suprafata de 0,4% din totalul ariilor agricole, in timp ce media UE este de 3,7% media UE.

Unde vrea Romania sa bage cei 8,15 miliarde de euro in urmatorii 7 ani

Pentru perioada de programare 2014-2020, Romania va avea la dispozitie fonduri europene de 8,15 miliarde de euro in Programul National de Dezvoltare Rurala. Viitorul PNDR va fi structurat pe 12 masuri, dintre care doar cateva vor avea alocari mai importante:

  • Măsura 1: Investiții în active fizice pentru modernizarea fermelor,  unităților de procesare și a infrastructurii.  Pentru perioada 2014-2020 Romania vrea sa aloce din PNDR investitii in exploatatii agricole de peste 100 de milioane de euro. Pentru irigatii, alocarea dorita este de 371 de milioane de euro, comparativ cu 60 de milioane de euro in perioada 2007-2013. “Vrem sa reabilitam to sectorul de irigatii, dar partea secundara, nu partea principala pentru ca aceasta nu este eligibila prin regulamentul european”, a precizat ministrul Constantin. O alocare importanta, 200 de milioane de euro, va merge la partea  de acces la exploatatiile agricole sau acces pe drumurile forestiere.
  • Măsura 2: Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microîntreprinderi și întreprinderi mici non agricole. Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor va avea o suma de 1,032 miliarde de euro. Infiintarea intrepridnerilor pentru tinerii fermieri va primi o alocare de 619 milioane de euro, fata de 320 de milioane de euro cat a fost alocarea 2007-2013. De asemenea, 413 milioane de euro vor fi alocati pentru infiitarea si dezvoltarea activitatilor non-agricole in spatiun rural.
  • Măsura 3: Servicii de bază și reînnoirea satelor – suma disponibila va fi de 1 miliard de euro. In perioada actuala de programare, Romania a avut aici o alocare mai mare, de 1,7 miliarde de euro. Acesti bani sunt destinati investitiilor in drumuri, aductiuni de apa, canalizari.
  • Măsura 4: Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare – alocare de 6 milioane de euro.
  • Măsura 5: Împădurirea și crearea de perdele forestiere – alocare de 79 milioane de euro.
  • Măsura 6: Agromediu și climă – alocare de 849 milioane de euro. Per total, pachetul de masuri de mediu si clima va avea alocate 2,3 miliarde de euro , intrucat statele membre sunt obligate sa foloseasca 30% din programul de dezvoltare rurala  pentru acest obiectiv.
  • Măsura 7: Agricultura ecologică – 200 de milioane de euro.
  • Măsura 8: Delimitarea zonelor confruntate cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice.
  • Măsura 9: Cooperare – 3 milioane de euro, in parteneriatul european pentru inovare.
  • Măsura 10: Gestionarea Riscurilor. Vor fi constituite fondurile mutuale, de aproape aproape 400 de milioane de euro. Banii vor fi folositi pentru despagubiri, de exemplu ca urmare a secetei.
  • Măsura 11: LEADER. Mobilizarea comunitatilor locale in dezvoltare – 477 milioane de euro.
  • Măsura 12: Asistență tehnică, inclusiv Rețeaua de Dezvoltare Rurală – 181 de milioane de euro.

Banii din viitorul PNDR, abia de la sfarsitul anului 2014. Oficial de la Agricultura: “Au fost intarzieri la Comisia Europeana”

Romania va putea incepe sa absorba primii bani europeni din PNDR 2014-2020 abia de la sfarsitul anului 2014, a estimat ministrul Daniel Constantin.

Draftul oficial al programului urmeaza sa fie transmis la Comisia Europeana in ianuarie sau februarie 2014, urmand ca in trimestrul I al anului 2014 sa fie negociat cu executivul european.

Depinde foarte mult de vointa politica – sper sa transmitem programul in luna ianuarie la Bruxelles, negocieri in iunie-iulie, iar spre sfarsitul anului sa fie deschise primele masuri“, a explicat ministrul Agriculturii.

Intrebat de HotNews.ro de ce nu este gata inca proiectul PNDR 2014-2020, directorul Autoritatii de Management al programului, Mihai Herciu, a explicat ca o serie de intarzieri la nivelul serviciilor Comisiei Europene, in elaborarea regulementelor europene pentru banii de la agricultura, au condus la intarzieri in toate statele membre. “Nu era momentul pentru acest livrabil, avand in vedere si procedura de aprobare a regulamentelor comuniatre atat in ceea ce priveste propunerea de regulament pentru dezvoltare rurala cat si propunerea de regulament de implementare a masurilor de dezvoltare rurarala in viitoarea perioada de proramatre. Toate aceste intarzieri la nivelul organismelor comisie au influentat in toate statele membre o decalarare corespunzatoare a perioadei de pregatire a programelor”, a spus Herciu.

In procesul de realizare a PNDR, derulat de consortiul condus de consultantul GBI, au fost utilizate, printre altele 35.000 de epeluri telefonice si 9 conferinte regionale si nationale pentru dialogul cu beneficiarii, a precizat Brigitte Mehlmauer, de la firma de consultanta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

57 − = 48