Banii de proiecte pe rural se vor obtine cu mai putina birocratie

Snapshot 2015-02-25 12-51-40

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 a demarat in acest an cu o prima sesiune de apeluri prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Aceasta a primit 580 de cereri în valoare totală nerambursabilă de peste 106,8 milioane de euro, astfel nefiind atinsă suma maximă disponibilă pentru această sesiune, de 150 de milioane de euro. Până în februarie 2015, AFIR a plătit peste 7,36 de miliarde de euro către beneficiarii PNDR 2013 care au depus cereri de plată pentru decontarea cheltuielilor efectuate.

Urmare analizării modului de implementare și accesare a PNDR de către beneficiarii Programului, AFIR a identificat o serie de corelări procedurale și administrative. Astfel, pentru funcţionarea fără sincope a Programului, s-au inclus și a început aplicarea de MODIFICĂRI ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRI NECESARE pentru a corecta problemele observate anterior, pe care le gasiti mai jos dar si in acest ghid:ghid_afir_pentru_pndr_2014-2020_0

Potrivit autorităţilor, PNDR 2020 va ajuta în mod prioritar fermele medii care vor să se dezvolte în următorii ani. Pe lângă reducerea birocraţiei, programul vine cu multe măsuri noi ce încurajează fermierii mici şi mijlocii să se organizeze în asociaţii care să investească în lanţuri de aprovizionare.

În urma experienţei dobândite cu PNDR 2007-2013, reprezentanţii instituţiilor implicate în acest program vin cu noi măsuri. O noutate este ideea de fermier activ. Orice fermier care va primi subvenţii în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada că este agricultor activ prin două moduri. În primul rând, prin documente care să ateste că veniturile din agricultură reprezintă mai mult de o treime din veniturile sale totale, sau că valoarea subvenţiei pe care trebuie să o primească este mai mare de 5% din totalul venniturilor sale. În al doilea rând, prin acte care să demonstreze că deţine o formă de organizare, un PFA.

O altă noutate este plata redistributivă. Cei care deţin între 5 şi 30 hectare vor primi în plus 45 de euro per hectar. În acelaşi timp, va fi interzisă fragmentarea doar pentru a primi plata redistributivă. Din 2015, plăţile cuplate cu producţia vor fi extinse. „Am pus condiţia ca animalele să aibă valoare genetică şi să aibă un anumit nivel de producţie. Am introdus noi categorii pentru care se pot primi subvenţii. Spre exemplu, am introdus la vegetale următoarele sortimente: fasole boabe pentru procesare, tomate pentru procesare, legume din sere, prune pentru procesare, mere pentru procesare, cartofii timpurii. Iar în cazul animalelor vor mai fi subvenţionate ovinele, caprinele şi taurinele pentru carne, bivoliţa pentru lapte. Acestea vor ajuta la creşterea producţiei“, spune George Turtoi, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

O altă noutate din PNDR 2020 este faptul că selecţia va fi continuă și nu vor mai fi sesiuni lunare. Depunerea va fi continuă, dar la fiecare lună se va trage linie şi vor fi anunţaţi cei selectaţi. Sesiunea se va deschide la începutul anului şi se va închide toamna. Condiţiile nu se vor schimba pe tot parcusul sesiunii. Pentru unele măsuri se va face selecţie lunară, iar pentru alte trimestrială. În ceea ce priveşte finanţarea, pentru fiecare măsură se va aloca suma aferentă respectivului an plus un procentaj din următorul an.

In ordine cronologica, masurile sunt cele de mai jos:

1. Reducerea timpului necesar pentru solicitarea fondurilor europene prin introducerea sistemului de depunere on-line a cererilor de finanţare.

2. Reorganizarea Agenției, pornind de la principiul specializării personalului pe tipuri de investiții, în vederea creșterii eficienței și a reducerii ratei de eroare și a timpului de procesare a documentației specifice.

3. Diminuarea perioadelor de evaluare a cererilor de sprijin la maxim trei-patru luni de zile.

4. Organizarea de sesiuni semestriale sau anuale continue cu prezentarea raportului de selecţie lunar sau trimestrial.

5. Simplificarea documentelor ataşate cererilor de finanţare, a procedurilor tehnico-economice şi de achiziţii.

6. Definirea clară și fără echivoc a mijloacelor de transport eligibile prin PNDR 2020.

7. Eforturi susţinute pentru încheierea unor parteneriate cu instituţiile financiare pentru asigurarea cofinanţării private (incluzând termene de graţie care să permită intrarea în producţie, termene de rambursare mai mari, dobânzi mai mici), pentru a asigura o absorbție eficientă a sumelor destinate finanțării programului și pentru a facilita accesul la fondurile europene.

8. Eliminarea unor procese complexe și greoaie prin simplificarea procesului de achiziție de bunuri de către beneficiarii privați prin întocmirea și publicarea unei baze de date cu preţuri de referinţă pentru maşini, utilaje şi echipamente agricole pentru a simplifica procedura de achiziţie (nu mai e nevoie de solicitarea a trei oferte în cazul achiziţiilor pentru beneficiarii privaţi).

9. Acordurile standardizate, iar o serie de aprobări şi autorizări se vor depune în noul Program doar la încheierea contractului de finanţare.

10. Se va pune un accent deosebit pe calitatea şi sustenabilitatea investiţiilor propuse.

11. Reducerea controalelor pe teren pentru verificarea proiectelor, fără a periclita asigurarea unui control eficient asupra modului de implementare a fondurilor europene de către beneficiarii Programului – astfel, se va realiza o vizită pe teren la ultima cerere de plată, plus vizite pe teren stabilite în urma evaluării conform procedurii a factorilor de risc specifici.

12. Descentralizarea unor activități la nivelul structurilor județene ale Agenției – descentralizarea activităților de evaluare, contractare şi verificare în vederea autorizării plății (a tuturor controalelor de nivel I) la nivelul Oficiilor Județene, la nivel regional realizându-se eșantionul de 5% de verificare pe teren şi autorizarea efectivă a plăților (ordonanțarea); beneficiarii vor avea un interlocutor unic în cadrul Agenției, iar fragmentarea verificărilor între oficiile județene şi centrele regionale va fi eliminată; un alt avantaj, determinat şi de împărțirea pe verticală a Agenției, este evidența clară a proiectelor în cadrul structurilor organizatorice.

13. Facilitarea decontării cheltuielilor efectuate de către beneficiari privaţi ai PNDR prin devansarea decontării plăților aferente cheltuielilor eligibile, cu respectarea intensității contribuției proprii. AFIR va putea deconta contravaloarea eligibilă a lucrărilor, serviciilor sau bunurilor achiziționate numai în baza facturilor prezentate la dosarul cererii de plată, dovada plății făcute de către beneficiarii privaţi urmând a se face într-un termen prestabilit – din valoarea unei facturi pentru plata unei cheltuieli eligibile, beneficiarul privat poate achita doar contribuţia proprie (cofinanţarea privată); beneficiarul va trebui să deschidă un cont distinct la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului, în raza căreia este înregistrat fiscal.

14. Simplificarea mecanismului de acordare a avansului – acordarea acestuia încă de la prima achiziţie avizată de AFIR; beneficiarul poate primi în avans 40% din valoarea fondurilor nerambursabile; avansul poate fi acordat după ce AFIR va acorda avizul favorabil pentru un singur dosar de achiziții; Avansul de maxim 50% din valoarea eligibila a cofinanțării nerambursabile va fi acordat doar în cazul avizării favorabile a tuturor achizițiilor.

15. Facilitarea decontării TVA-ului pentru beneficiarii publici – aceştia pot solicita decontarea contravalorii TVA fără a avea atașate documentele de plată şi extrasele de cont care să justifice plata TVA-ului încă de la prima cerere de plată şi nu doar la ultima cerere de plată. Acest principiu se aplică indiferent de numărul tranșelor de plată.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale monitorizează constant problemele care apar în accesarea fondurilor europene acordate pentru agricultură și, în limitele legale, caută soluții pentru remedierea sau minimalizarea acestor – o parte dintre aceste soluții s-au concretizat deja prin măsurile menționate mai sus.

Astfel de PROBLEME PE CARE LE ÎNTÂMPINĂ BENEFICIARII PNDR sunt:

– În contextul dificultăților economice și financiare în care se regăsește economia națională, mai cu seamă sectorul agricol productiv din România, un număr important de producători agricoli autohtoni întâmpină reale dificultăți atât în accesarea, cât mai ales în rambursarea creditelor derulate, din cauza costurilor tot mai mari practicate de către instituțiile financiare de credit (bănci, instituții financiare nebancare, societăți de leasing sau alte instituții de credit).

– De asemenea, producătorii agricoli menționați întâmpină greutăți și din cauza diminuării valorii garanțiilor aduse creditelor accesate, garanții ce și-au diminuat mult valorile față de evaluările inițiale (la data acordării finanțărilor), aceștia fiind puși într-o situație extremă, aceea de a rambursa anticipat finanțările solicitate ori de a aduce garanții suplimentare celor inițiale pentru a putea susține și continua finanțările derulate.

– Emiterea de către instituțiile abilitate a documentelor ce însoțesc Cererea de Finanțare se face la termene care depășesc 30 de zile de la data depunerii documentației, fapt ce duce la îngreunarea respectării termenelor de realizare a investițiilor.

– Identificarea corectă a unor societăți de consultanță care să ofere servicii competente de consultanță financiară și procedurală pe toată perioada de implementare a proiectului, în condiții avantajoase și corecte pentru beneficiarii PNDR – astfel încât să nu prejudicieze interesele financiare ale beneficiarului sau să ducă la blocarea și rezilierea proiectului.

De asemenea, acestor probleme se adaugă și O SERIE DE ERORI pe care le fac beneficiarii PNDR în implementarea proiectelor, respectiv:

– Atașarea la documentele ce însoțesc Cererea de Finanțare a ofertelor identice ceea ce duce la neeligibilitatea achizițiilor.

– Întocmirea proiectelor de către firme de consultanță folosind copy-paste, fapt care are ca și consecință trecerea sumelor ce reprezintă serviciile de consultanță ca sume neeligibile.

– Necunoaşterea foarte clară a condiţiilor Programului FEADR (criterii de eligibilitate, criterii de selecţie, etc.), considerând că este suficient să le cunoască consultantul.

– Necunoașterea conţinutului propriului proiect – au fost cazuri în care beneficiarii nu cunoșteau proiectul elaborat de consultant, ci doar obiectul proiectului: achiziţiile de utilaje sau construcţiile ce urmează a fi realizate, descoperind ulterior obligații contractuale pe care nu le puteau respecta.

– Stabilirea unor perioade nerealiste de realizare ale proiectului, care duc de cele mai multe ori la necesitatea prelungirii contractelor de finanţare prin acte adiţionale sau la anularea proiectului din cauza depășirii perioadelor programate.

– Se înregistrează probleme cu actele de proprietate ale terenurilor sau imobilelor sau cu situaţia juridică a acestora.

– Exploataţiile care au puncte de lucru pe raza mai multor comune adeseori nu prezintă certificate fiscale de la toate punctele de lucru.

– Mulţi fermieri nu negociază suficient de bine clauzele contractuale cu consultantul sau nu citesc acest contract, de aici decurgând uneori situații dificile pentru beneficiar, atât financiar, cât și procedural.

– Deseori solicitanţii nu analizează suficient soluţia tehnică pe care o vor adopta prin implementarea proiectului și, astfel, pe parcursul implementării acestuia se văd obligați să adopte soluţii noi considerate superioare celor din faza de studiu de fezabilitate.

– La investiţiile care implică modernizări în cadrul Măsurii 123 solicitanţii nu sunt conştienţi de obligativitatea prezentării actului doveditor asupra clădirii în care se desfăşoară activitatea productivă.

– Utilizarea în mod eronat a cursului euro al BNR şi nu cel al European Central Bank, conform mențiunilor clare din Ghidul Solicitantului.

– Completarea eronată a cererii de finanțare, spre exemplu:

o Nu se completează obiectivele investiției;

o Nu se încadrează corect tipul investiției: modernizare/ extindere, sau investiție nouă;

o Nu se completează corect codul CAEN, menționându-se eronat codul CAEN al activității principale și nu codul CAEN al activității finanțate prin proiect.

– În Bugetul Indicativ la utilajele cu montaj, preţul montajului nu este completat distinct la cap. 4.1, ci este inclus în mod eronat în prețul utilajelor prevăzute a se achiziționa.

– În adeverința de la bancă nu se regăsesc datele de identificare ale băncii (adresa, telefon).

– Nu se corelează informațiile cu documentele prezentate, spre exemplu:

o În declaraţia pe proprie răspundere se bifează că beneficiarul are datorii către instituțiile de credit, deși din graficul de rambursare și adeverinţa prezentate reiese ca respecta graficul;

o Nu corelează datele din bugetul indicativ cu cele din planul financiar;

o Nu se corectează erorile apărute din cauza rotunjirilor și a transformării din euro în lei;

o Nu se corelează datele din tabelul cu indicatorii de monitorizare, descrierea din memoriul justificativ (MJ) sau studiul de fezabilitate (SF) și prognoza veniturilor;

o Partea electronică a cererii de finanţare (CD-uri) nu corespunde cu partea tipărită;

o În cazul proiectelor cu construcţii-montaj există necorespondenţă între planşele anexate studiului de fezabilitate şi realitatea din teren (amplasament, clădiri, utilităţi).

– Nu se prezintă acte de proprietate pentru clădirile prevăzute să se modernizeze, se prezintă doar contracte de comodat, de închiriere; nu se anexează Extras Cartea Funciară ci doar Foaie de Avere.

– Nu se prezintă Certificate Fiscale pentru punctele de lucru.

– Nu se face o delimitare clară între fundamentarea obiectivelor generale și a celor specifice.

– Nu se prezintă integral documentele obligatorii şi nici toate exemplarele originale necesare.

– Prezentarea în ultimul moment a documentaţiilor la Oficiul Judeţean, de multe ori chiar în ultimele ore ale termenului de depunere, cu probleme legate de îndosariere, opisare, ştampilare, semnare.

– Demonstrarea necorespunzătoare a viabilităţii economice a investiţiilor propuse.

– Se greşeşte la partea economică, fie prin rotunjiri ale TVA, fie prin necorelaţii între producţiile prognozate şi previziunile financiare, fie prin omisiuni de costuri (cu creditele, cu impozitele, şi/ sau taxele legale).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

79 − = 71