Grupul de lucru constituit luni, 4 aprilie, la Ministerul de Finanțe a cerut ANAF să prezinte în termen de 2 zile o analiză a situației generate de implementarea ordinului emis de fostul președinte al Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu, care au produs consecința retragerii ”din oficiu” a certificatului de plătitor de TVA pentru anumite companii care se aflau în deplină legalitate.

Din informațiile preliminare, peste 50 de firme anunțaseră până luni la prânz că sunt în situația de a nu mai putea emite sau deconta facturi cu TVA. Dintre acestea, numai 12 au fost încadrate la categoria risc fiscal crescut, restul putând fi considerate ”victime colaterale” ale softului de analiză realizat de specialiști din cadrul Fiscului.

Tot din informațiile preliminare, există situații în care companiile nu au fost invitate să ofere clarificările cerute chiar de ordinul intern emis de Gelu Ștefan Diaconu.

Dar ce se intimpla de fapt? Primele efecte ale obligației instituite prin noul Cod Fiscal de înregistrare în scopuri de TVA asupra companiilor din România au început să se facă simțite de vineri, 1 aprilie, când Fiscul a început să trimită companiilor anularea ”din oficiu” a codului de plătitor de TVA. Atentie, nu e vorba de rău platnici sau de companii suspecte, ci de contribuabili cu taxele la zi.

În baza unor criterii netransparente, mari companii, cu vechime, cu sute de angajați, cu cazier fiscal curat și taxele achitate la zi, au primit deja înștiințări că nu demonstreză intenția sau capacitatea ”de a desfășura activități economice care implică operațiuni taxabile și/sau scutite de TVA cu drept de deducere precum şi operaţiuni pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate dacă taxa ar fi deductibilă în cazul în care aceste operaţiuni ar avea locul în România.”

Surse din Ministerul de Finanțe afirmă că instituția primește în acest moment un lung șir de sesizări legate de activitatea ANAF și de operațiunea declanșată de entitățile regionale ale Fiscului. Printre victimele care s-au trezit peste noate cu codul de TVA anulat ”din oficiu” (cum scrie în adresele trimise de ANAF). 

Problema a ajuns și la Ministerul Economiei, acolo unde, de asemenea, au sosit luni dimineață semnale de alarmă din mediul de afaceri – efectul fiind devastator pentru companii. Un grup de lucru, la care a fost invitat să se alăture și noul președinte ANAF, analizează de luni de la prânz, la Guvern, situația creată de fostul șef al Fiscului, care a fost demis după ce numele său a apărut în dosarul DNA deschis împotriva liderului rromilor din Parlament – și care a lăsat în urmă o adevărată bombă legată de formularul 088 și de efectele lui asupra contribuabililor onești.

Criteriile de analiză a dosarului trimis de companii pentru înregistrarea în scopuri de TVA, care are ca document central deja faimosul formular 088, au fost stabilite prin ordin al fostului președinte ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, și NU au fost avizate de Ministerul de Finanțe.

Cum operațiunea de verificare a sutelor de mii de declarații care urmau depuse de firme era imposibil de realizat în timp util de funcționarii Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu a dispus realizarea unui soft care să preia această sarcină de verificare. Surse convergente au afirmat că softul a fost realizat la nivel central de către programatorii ANAF și a fost trimis regionalelor pentru a-l implementa.

Criteriile de evaluare în baza cărora a fost realizat acest soft de analiză sunt clasificate ”Secret de serviciu” și numai 4 persoane au cunoscut ”punctajul” de analiză: fostul președinte Gelu Ștefan Diaconu, fostul vicepreședinte Mihai Gogoncea, unul dintre directorii economici ai ANAF și programatorul care a lucrat softul.

Potrivit documentelor, motivatia anulării, ”din oficiu”, a înregistrării în scopuri de TVA este de cele mai multe ori bazată pe Art. 316 alin 9 din Codul Fiscal prin care se stabilesc criterii pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA a societăților cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerțului.

La vremea respectivă, cel care a impus aceste prevederi în Codul Fiscal a fost președintele ANAF Gelu Ștefan Diaconu, care a insistat pe lângă fostul ministru Eugen Orlando Teodorovici că are nevoie de instrumente de luptă împotriva evaziunii cu TVA. Ulterior, în Monitorul Oficial nr. 5 din 5 ianuarie a.c. a fost publicat Ordinul nr. 3840/2015 al Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind stabilirea criteriilor pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA.

Surse din Ministerul de Finanțe afirmă că în spatele criteriilor de ordin general stă un ”punctaj” creat de o echipă restrânsă a ANAF, care nu au fost comunicate nici ministerului. Justificarea oficială a secretului: evazioniștii nu trebuie să afle aceste criterii ca să nu poată înșela vigilența Fiscului. În practică, atribuirea discreționară a certificatului de plătitor de TVA este realizată cu ajutorul alin 11, lit h din Codul Fiscal: ”dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activității economice în România, înființată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerțului, nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică potrivit criteriilor și în termenele stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F.” 

Procedura abuzivă de înregistrare în scopuri de TVA la care companiile au fost supuse după intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal a ridicat semne de întrebare imediat după ce aceasta a devenit publică.

Din conținutul ordinului publicat în Monitorul Oficial rezultă că ANAF poate solicita clarificări înainte să decidă dacă acordă respectivei entități economice statut de plătitor de TVA, informații despre acționari și administratori, date precum studiile lor, veniturile obținute în ultimul an indiferent care e sursa acestor venituri, dacă au fost la conducerea unor firme cu datorii la stat, acte care deja se află în posesia instituției – o situație care aruncă semne de întrebare asupra eficienței sumelor cheltuite pentru informatizarea Fiscului.