Bicicletele Pegas au reinviat

biciclete-pegas_mediafax
„În fabrică montezi o bicicletă, iar pe poartă iese o pușcă“, se spunea la începutul anilor ’70 despre uzina militară de la Zărnești. Patru decenii mai târziu, legenda urbană a rămas. Dar Pegas se reinventează.

București, 2017. Sigla Pegas se zărește prin vitrina unui magazin situat într-o clădire veche de pe strada Vasile Lascăr. Treci pragul prăvăliei și pare că pășești în timp. Biciclete Pegas de la un capăt la altul. Modele de toate felurile, cu șa lungă, cu coarne înalte, cu roți groase sau subțiri, biciclete pentru copii, cu palete de culori mate sau lucioa­se. În spatele magazinului, după un perete, un bărbat la vreo 50 de ani asamblează o bicicletă. Este nea Ștefan, unul dintre oamenii prin mâinile căruia au trecut mii de Pegasuri înainte de 1989, la fabrica Tohan. E mai bătrân decât povestea bicic­letei Pegas, dar se mân­drește că poate duce legenda mai departe. „Bicicletele erau doar paravan pentru producția de armament“, mor­măie el din spatele magazinului. Din mâinile lui ies acum alte biciclete Pegas, mo­­derne, dar care păs­trează patina modelelor cla­­sice.

Povestea, mai departe. Este vorba de o nouă poveste redesco­perită în urmă cu șase ani, în 2011, de patru tineri care au deschis un nou capitol: Atelierele Pegas. „Am găsit brandul Pegas liber și l-am înregistrat la OSIM“, povestește Andrei Botescu (39 de ani) cum a început businessul, dar și noul capitol al poveștii bicicletei care a marcat copilăria multor români.

Botescu și-a convins prietenii să intre în afacere după ce i s-au furat mai multe biciclete. A vrut să-și cumpere un Pegas pentru că îl considera ieftin și bun și se gândea că nu-l mai fură nimeni. A sunat la fabrica Tohan de unde a aflat că pro­­ducția de biciclete s-a închis încă din 2004. „La Tohan, toată linia de asamblare era la fiare vechi“, spune Botescu, directorul Pegas. Du­­pă opt luni de așteptare pentru atribuirea mărcii de la OSIM, a investit 70.000 de euro și Pegas apărea din nou pe piață la 1 iunie 2012.

Brandul a fost relansat cu modelul cu șa lungă din anii ’80, cunoscut drept Pegas Kent. Bicicleta se nu­­mea acum Pegas Strada și a fost repro­iec­ta­tă, însă stilul cla­sic a rămas. Deloc sur­­prin­­ză­­tor, Pegas s-a integrat imediat în pre­fe­rințele tinerilor (sau hipste­­rilor, dacă e să for­țăm un pic limbajul).

În 2012, Pegas a vândut 500 de biciclete, un an mai târziu, 1.000, iar în 2014 livrările au ajuns la 2.300 de bucăți. Creș­te­rea s-a menținut și în 2015, când echipa lui Botescu a vândut 3.000 de biciclete. Dar 2015 avea să mai adauge ceva poveștii.

INVESTIȚIE STRATEGICĂ. În luna octombrie, pachetul majoritar al Pegas a fost cumpărat de Network One Distribution (NOD), liderul pieței de distribuție electro-IT, deținută integral de omul de afaceri Iulian Stanciu, după ce a cumpărat acțiunile fostului său asociat, Sebastian Ghiță. Antreprenor în serie, Stanciu este director și acționar minoritar al retailerului online eMag, dar și asociat cu 25% la Be­ră­ria H din Parcul Herăs­­trău. „Pe lângă in­vestiție, NOD a venit cu know-how în operațiuni și strategie și, îm­preună, au construit o echi­­pă bună care a adus deja rezultate vizibile“, spune acum Stanciu, explicând că NOD se concen­trează pe dez­voltarea unei divizii de branduri proprii, printre care și Pegas.

Stanciu a plătit 202.588 de euro pentru pachetul majoritar al Pegas, după intrarea acestuia în afacere structura acționariatului modificându-se astfel: NOD – 51,67%, Andrei Botescu – 31,67%, Ciprian Frunzeanu – 5%, Andrei Marius Alin – 5%, Adrian Teașă – 3,33% și Alexandru Manda – 3,33%. Înainte de intrarea lui Stanciu în business, acțiunile Pegas erau deținute în propor­ție de 80% de Andrei Botescu, care a rămas director general al afacerii. Când vorbește despre „rezultate vizibile“, Stanciu se referă și la estimarea de vân­zări de 10.000 de unități pentru 2016, de peste trei ori mai mult față de performanța din anul anterior. Logic, și cifra de afaceri a cunoscut o creștere semnificativă. Dacă în 2015 Pegas a vândut de circa 290.000 de euro și a avut profit de aproape 5.000 de euro, cifra de afaceri pentru 2016 este estimată de Andrei Botescu la 2,5 milioane de euro, de peste opt ori mai mare față de anul prece­dent.

Asocierea cu Stanciu s-a reflectat rapid și în vânzările online. Pegas a vândul anul trecut aproape o mie de biciclete prin eMag și cam tot atâtea într-o campanie de reduceri de Black Friday care s-a întins pe o pe­­rioadă de zece zile.

La intrarea în afacere, Iulian Stanciu a promis o serie de in­vestiții noi. Într-o primă etapă este vorba de alocarea a trei milioane de euro pentru dezvoltarea și extinderea ga­mei bicicletelor Pegas. În cea de-a doua eta­pă, va veni o investiție de cinci milioane de euro, aceasta urmând să fie des­tinată deschiderii unei linii de producție.

CU GÂNDUL LA BURSĂ. Pri­­ma variantă luată în calcul de Pegas a fost listarea pe piața neregle­mentată AeRO, însă Iulian Stanciu a oprit compania din drumul spre bursă. Cu investiția acestuia, Pegas a ajuns la 16 modele în 2016, iar anul acesta își va adăuga alte zece noi tipuri de biciclete în portofoliu.

Un alt business care se adresează aceluiași pu­blic urban, la fel ca Pegas, a mers pe drumul bursei până la capăt, reușind să se listeze din vară pe AeRO, sistemul alternativ al BVB. Este vorba de FruFru, o companie cu ope­rațiuni în domeniul alimentar. Targetat pe profilul consumatorului urban, în special din industria creativă, cu vârste între 16 și 45 de ani, FruFru oferă produse natu­riste, bio și proaspete. Cu sloganul „Fără bazaconii“, compania se adresează unui public care vrea să fie diferit de cosumatorul obișnuit de produse alimentare. „Compania a atras 4,55 milioane de lei prin vânzarea de obli­ga­țiuni cu maturitate de cinci ani și o dobândă fixă de 9% pe an“, spune pentru NewMoney directorul de dezvoltare al companiei, Bogdan Mugescu.

Lansat la 25 februarie 2015, AeRO este un sis­­tem alternativ de tranzacționare al Bursei de Va­­lori București (BVB). Piața AeRO este dedicată finanțării companiilor care nu îndeplinesc crite­rii­le de mărime sau vechime pentru listarea pe piața reglementată, fiind o variantă de listare pentru companiile startup.

FILOSOFIA PEGAS. Andrei Botescu nu renunță la ideea de a lista compania la bursă. „Am conside­­rat că varianta cu un investitor este mai bună, dar voi susține și ideea listării“, spune Botescu.

„Poate în momentul în care vom decide pro­­duc­­ția bicicletei în România“, răspunde el. Noile mo­­de­­le Pegas nu mai sunt produse pe o linie de fa­­bri­cație din România, componentele fiind comandate la nu mai puțin de 20 de fabrici din stră­­­­­i­­­­nătate. „Bicicleta are 57 de componente. Ca­­­­­drele, șaua și ghidonul sunt fabricate în Taiwan, butucii, în Japonia, Singapore, Cehia, iar jantele, în Ger­ma­nia, Italia și Taiwan“, detaliază șeful Pegas.

Tot în străinătate sunt produse și micile angrenaje sau accesorii ale bicicletei. Toate, cu o sin­­gu­­ră excepție: coșul de răchită, care echi­­pea­­ză opțional bicicletele de damă, este fă­cut la Snagov. În schimb „proiectul este 100% ro­mânesc. Avem departament de creație, con­cepem ca­drele și toate componentele în România“, adaugă Alexandru Man­da, coordonator comunicare Pegas.

Există însă și o explicație a aces­tei globalizări. La puțin peste 10.000 de biciclete vân­­dute, tinerii antreprenori spun că nu este rentabilă pro­­ducția bicicletei în țară, deoarece costurile pot conduce la creș­terea prețului final.

„Eu estimez că putem începe producția în țară dacă depășim 50.000 de unități vândute pe an. Unii specialiști spun că producția autohtonă poate fi susținută doar dacă vindem 200.000 de bucăți anual“, explică Andrei Botescu.

Varianta deschiderii unei linii de producție în România e susținută și de acționarul majoritar, Iulian Stanciu, luându-se în calcul închirierea unor hale chiar în uzina din Zărnești.

Estimările celor de la Pegas arată că, în România, prețul mediu al unei biciclete este de circa 750 de lei. Prețul modelelor vândute de Pegas variază de la 800 la 2.500 de lei, pe o piață locală a bicicletelor de circa 40 de milioane de euro. Pentru com­parație, bicicletele produse în Asia, în special în China, vândute prin marile rețele de magazine, costă doar câteva sute de lei.

Aceasta a fost și cauza pentru care divizia de biciclete de la Zărnești a ajuns la faliment, fabrica brașoveană păstrând doar producția pentru industria militară. Înființată în 1938, ca parte a grupului industrial Malaxa, fabrica a fost destinată producției de muniție pentru artilerie. Producția civilă a început abia după 1948 cu bicicletele Tohan și Pegas și motoretele Carpați, Mobra și Mini Mobra. În perioada de glorie, doar linia de asamblare Pegas producea 155.000 de unități pe an, iar în 2004, înainte de faliment, erau montate circa o mie de biciclete, la un preț de pro­­duc­­ție mult peste cel al modelelor ieftine aduse din China.

NOUL MODERN E VINTAGE. La nivel local, Pegas are acum două magazine (doar în București), unul în zona Vasile Lascăr și un altul în Promenada Mall, dar bicicletele se vând și prin intermediul a 400 de parteneri. Începând cu acest an proprietarii Pegas speră să deschidă și magazine în regim de franciză.

Bicicleta românească se vinde și la export. „Cinci la sută din vânzări de duc la românii din diaspora“, adaugă Andrei Botescu. Asta a făcut ca Pegas să dez­volte par­teneriate cu magazine din Spania, Polonia sau Germania. La sfâr­șitul anului trecut, Botescu a început o cola­borare cu un magazin din Luxembrug, unde a livrat 40 de biciclete.

Pentru a-și croi propria iden­titate, Pegas s-a lansat și în afacerile cu textile, în special produse sportive. Din toam­na anului trecut, sub sigla Pegas, este disponibilă o colecție de șosete, cămăși, hanorace și tricouri pentru cicliști.

Diversificarea e, de altfel, unul dintre motivele pentru care în ultimii ani am asistat la dezvoltarea unui veritabil fenomen al brandurilor cool. Un exemplu este cel al Zăganu, o bere artizanală care a început să fie pro­­du­­să în urmă cu mai bine de trei ani, datorită unei investiții de 250.000 de euro. Produsul a intrat repede pe piață, fiind apreciat de cei care doreau o bere clasică, nepasteurizată. Fondatorii brandului, Alexandru Geamănu și Laurențiu Bănescu, sunt și ei interesați de atragerea de capi­tal prin listarea la bursă a companiei.

NOSTALGIA VINDE BINE. Mizând tot pe nostalgie, compania a lansat o nouă linie de business: restaurarea bicicletelor vechi. „Dăm valoare modelelor Pegas din anii ’80. Dacă acestea se vindeau pe internet cu 50-80 de lei, după ce le restaurăm pre­țurile ajung la 600-700 de lei“, spune directorul Andrei Botescu, foarte mândru că a cumpărat și el 12 Pegasuri vechi pe care le-a recondiționat în totalitate.

Dacă înainte de 1990 Pegas avea doar trei sau patru modele, acum sunt produse 16 variante de biciclete. Sunt modele pentru oraș, drumeție, munte și chiar pentru zăpadă. Practic, noul Pegas este acum un produs care combină stilul vintage cu cel modern, forma retro a cadrului bicicletelor fiind completată de tehnologii de ultimă generație.

Atelierele Pegas se mândresc cu modelul „Cu­­tezător“, poreclit și „Grasu’“, o bicicletă nu foarte grea, de 20 de kilograme, dar cu roți late care să-i asigure mai multă aderență pe drumuri forestiere, pe piatră cubică ori pe zăpadă. Este un model tipic hipsterilor, care te scoate în evidență și care s-a aflat în topul vânzărilor la sfârșitul anului trecut, în ciuda prețului de peste 2.000 de lei. Mai scump cu 400 de lei este un derivat al „Grasului“, Pegas Suprem, pe care Botescu îl descrie drept începutul unei noi tendințe.

„Trăim fenomenul globalizării“, mai spune el. „Iar câștigătorii sunt cei care creează un brand al lor“.

Cele mai populare Pegasuri

Andrei Botescu a relansat Pegas cu biciclete care au la bază modele clasice, însă tehnologia este adaptată exigențelor din prezent.

STRADA. Este modelul care a „reinventat“ Pegasul. Are designul fostului model Kent, cel cu șaua lungă. Se fabrică în două variante: cu cadru pentru bărbați și fără cadru pentru femei. Există și varianta pentru copii, Strada Mini.
PRACTIC. Bicicleta este pliabilă și destinată, în special, publicului feminin. E un model inspirat de vechiul Pegas Camping.
CLASIC. Păstrează linia semicursierelor din anii ’80, cosiderate atunci vârful de gamă al brandului. Noua bicicletă are acum ghidon drept, iar grupul de pinioane de pe roata spate a fost înlocuit de butuc cu viteze integrate.
DRUMEȚ. Este un model total nou. Are un cadru asemănător bicicletelor clasice, însă a fost conceput pentru drumuri lungi și accidentate.
FATBIKE. Cel mai nou concept al celor de la Pegas s-a integrat rapid în piață. Este o bicicletă destinată drumurilor grele. Beneficiază de roți late și crampoane. Se fabrică în două variante: Cutezător, cu coarne înalte și furcă fixă, și Suprem, cu coarne joase și amortizoare plasate în partea superioară a furcii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 × = 45