Care e nivelul de trai real in Romania fata de UE

caruta-oras-538x332

România a ajuns în 2015 la 59% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată datele comunicate de Eurostat. În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 57% din media UE.

Datele au fost revizuite față de cele prezentate anterior, astfel încât țara noastră a intrat în grupul statelor care au cunoscut o creștere continuă a AIC și a trecut pe primul loc în Uniune în ceea ce privește creșterea consumului individual efectiv între 2013 și 2015, cu nu mai puțin de cinci puncte procentuale.

Astfel, am depășit Croația ( care bătut pasul pe loc în 2014 și a înregistrat un mic recul în 2015) ca nivel al AIC și am lăsat în urmă pe partea de avans al acestui indicator țări precum Lituania, Bulgaria ( fiecare cu un spor de câte patru puncte procentuale) și Estonia ( cu doar 3% în plus).

De la PIB/locuitor la AIC

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Evoluția clasamentulului european între 2013 – 2015

Iată cum se prezintă valorile din 2013 până în 2015, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat și ce schimbări semnificative au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. Inclusiv inversările survenite între economii cu ștate vechi de membre UE și cele intrate relativ recent în Uniune.

tabel1-5

Cele mai spectaculoase diferențe între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE se observă în Olanda, Danemarca și Suedia. Irlanda se află în situația unor raportări statistice conjuncturale din motive de relocare a unor mari companii iar Luxemburgul este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine.

Italia, al doilea mare partener comercial al României, ar fi țara cea mai apropiată de media UE la ambii indicatori de nivel de trai și referința pentru procesul nostru de convergență reală. Ea figurează, însă, la distanță condiderabilă de grupul statelor occidentale dezvoltate, din care teoretic face parte.

În clasamentul după AIC pe anul 2015, podiumul este ocupat de țări de limbă germană, cu Luxemburgul detașat la 137% dar în mare pierdere de viteză ( 145% din media UE în urmă cu doi ani) și cu Germania și Austria aproape de reperul de 120%. Urmează un bloc compact de șapte state cu valori cuprinse între 111% și 115%.

Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania este cea mai avansată la nivelul AIC. Ea a reușit să treacă pragul de 80% și a depășit Portugalia și Malta. Cehia și Slovacia (intrată în anul 2009 în Zona Euro și cu o poziționare echilibrată între AIC și PIB) au depășit deja Grecia, de care se apropie acum Slovenia și Polonia.

Diferența majoră dintre PIB și AIC se poate astfel vedea într-o comparație-școală. Polonia și Ungaria figurează în statistica Eurostat cu aproape același nivel al PIB/locuitor (69% la 68%). Cu toate acestea, la nivelul de trai efectiv polonezii apar cu mult peste unguri, cu 74% din media UE față de doar 63% din media UE.

România, Croația și Bulgaria sunt singurele țări membre UE care se situează sub pragul de 60% la nivelul AIC. Cu observația că la nivel de PIB/locuitor suntem, totuși, ușor sub croați dar destul de departe de bulgari, singurii rămași sub 50% din media UE la acest indicator.

Beneficiile acordate în 2016 și cele planificate pentru 2017 au toate șansele să ne ducă peste pragul de 60% la AIC, chiar înainte ca PIB-ul să atingă această cotă. Rămâne întrebarea dacă nivelul de trai trebuia să fie peste acest prag minim (teoretic recomandat) pentru a adopta euro sau rezultatul economiei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

3 × 1 =