Câteva sute de companii cu actiuni la purtător, adică acționari ascunși, au făcut afaceri de 48 de miliarde euro cu statul român

În România sunt 360 de companii cu acțiuni la purtător, ai căror proprietari sunt imposibil de identificat. Aceste firme au încheiat, în ultimii zece ani, contracte de miliarde de euro cu statul. TelDrum este una dintre ele.

Concret, acțiunile la purtător înseamnă doar niște hârtii, nenominale, care pot fi plimbate de la un proprietar la altul, în orice moment, fără să existe o evidență fiscal-contabilă în acest sens. Orice persoană din România poate să înființeze o companie cu acțiuni la purtător, să încheie contracte cu statul, dar în același timp să rămână anonimă.

Problema apare atunci când aceste societăți aparțin unor demnitari sau înalți funcționari, persoane decidente cu bani publici pe mână, care pur și simplu își acordă singuri contracte cu statul. Și, potrivit legii actuale, nimeni nu le poate face nimic, pentru că este imposibil de aflat cine este în spatele acestor companii.

Societatea civilă, prin Transparency International și Funcky Citizen, susținută de DIICOT și europarlamentarul Cătălin Ivan, vrea să schimbe legislația, astfel încât firmele cu acționariat ascuns să fie obligate să-și devoaleze acționariatul ori să nu mai aibă acces la bani publici. „E ca și cum ar veni la tine niște oameni cu cagulă, îți iau banii și pleacă cu ei, iar tu ar trebui să-i crezi că-i folosesc pentru autostrăzi, spitale, grădinițe“, a spus Cătălin Ivan, în cadrul dezbaterii „Banii publici, doar pentru cei cu identitatea la vedere“.

Reprezentanții societății civile își propun strângerea celor 100.000 de semnături necesare pentru a solicita Parlamentului, cel mai probabil în iarnă, schimbarea legislației.

Latifundiarul din Teleorman

În acest moment, în România activează 360 de firme cu acțiuni la purtător. „Par puține, dar aceste companii primesc contracte uriașe din bani publici“, a comentat Ana Poenariu, de la Rise Project, în timpul aceleiași dezbateri. O astfel de societate este Elcomex, care în ultimii zece ani a semnat 84 de contracte cu statul, în valoare totală de 210 milioane euro. Dintre acestea, 42 de contracte au venit doar de la Centrala Nucleară Cernavodă, potrivit Rise Project.

De asemenea, mult mai celebra TelDrum, firma prin care presa de investigație susține că s-a îmbogățit Liviu Dragnea, președintele PSD, deține peste 200 de proprietăți imobiliare, cu o suprafață totală de peste 800 hectare.

În trecut, toate aceste proprietăți au aparținut statului. În prezent, este imposibil de aflat cui aparțin, pentru că TelDrum este companie cu acțiuni la purtător, iar numele acționarilor nu sunt publice. Ele pot fi însă bănuite cu o precizie destul de mare.

Rise Project a publicat o listă cu persoanele care au legături strânse cu TelDrum și toate aceste persoane sunt din anturajul lui Liviu Dragnea – fiul său, foști colegi de școală sau de trupă rock.

Foștii parlamentari Viorel Hrebenciuc și Sebastian Ghiță, soția fostului șef al Fiscului, Gelu Diaconu, fostul șef al ASF, Dan Radu Rușanu, oamenii de afaceri Frank Timiş, Corneliu Iacubov, Sorin Ovidiu Vîntu sau Cristian Borcea sunt printre românii care au avut legături cu firme off-shore.

Un sfert din economie se duce în zona off-shore

Într-o situație similară cu societățile cu acțiuni la purtător se află și companiile de tip off-shore care acti­vează în România – adevărații proprietari sunt foarte greu de identificat. „Scurgerile de informații din paradisurile fiscale au arătat cât de mare este industria care ascunde banii făcuți ilegal ai politicienilor și ai înalților funcționari publici care gestionează bugetele naționale și regionale“, spun reprezentanții societății civile, care vor ca propunerile lor legislative să se aplice și firmelor off-shore.

Tot ei spun că, în literatura de specialitate, România este catalogată drept „cash country“. „Sumele rezultate din mica și marea corupție, din evaziune fiscală și din alte activități ilegale sunt transferate peste graniță fizic, în genți, prin cărăuși, urmând apoi să fie introduse în circuitul deja clasic de spălare a banilor.“

În România activează 5.300 de firme de tip off-shore, care dețin o cotă de 18,4% din cifra totală de afaceri, a precizat Adrian Negrescu, de la KeysFin, societate ce oferă servicii de afaceri, scoring și risk rating.

În 2015, aceste companii au avut o cifră de afaceri de 48 miliarde euro, în creștere cu 10 miliarde euro față de 2011. Ele angajează 9% din forța de muncă, numărul angajaților ajungând în 2015 la 271.000. „Un sfert din economia țării se duce în zona off-shore“, a concluzionat Negrescu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

6 + 4 =