Ce pericole se creaza dupa BREXIT

brexit

“Uniunea Europeană se destramă, Uniune Europeană moare”, spunea Nigel Farage, liderul formațiunii britanice de extremă-dreapta UKIP, după votul pentru ieșirea Regatului Unit din UE.

Afirmația, chiar dacă exagerată, indică o problemă reală ce va trebui evitată de Europa după alegerea făcută joi de britanici.

Era însă un risc prevăzut și invocat de liderii europeni pe măsură ce s-a apropiat referendumul.

Imprevizibil a fost celălalt risc de detonare, în interiorul Regatului Unit care se află acum în pericol de fărâmițare.

“Intrăm într-o eră de imprevizibil insolit”, iar “mișcările politice insurgente pot prelua controlul asupra unei țări”a avertizat fostul premier britanic Tony Blair.

În ceea ce privește unitatea teritorială a Regatului Unit, Tony Blair a explicat că rezultatul referendumului “va adăuga presiune acestor forțe”. “Tema scoțiană este clară”, deoarece “Scoția a votat masiv pentru rămânerea” în Uniunea Europeană, a spus fostul premier, care a insistat că și în Irlanda de Nord “va exista un impact la frontieră”.

Scoția

La referendumul pentru independență din 2014, numărul scoțienilor care au votat pentru a continua să fie parte din Regat l-a depășit cu 10 puncte procentuale pe cel al alegătorilor care doreau un drum separat.

Brexitul a arătat însă că cele două entități au o poziție ireconciliabilă în privința UE – Scoția a înregistrat cel mai mare procent de alegători împotriva ieșirii din Uniune – 62% dintre alegătorii scoțieni care s-au prezentat joi la referendum.

Șefa executivului scoțian, Nicola Sturgeon (foto), a anunțat sâmbătă, după ședința de urgență a cabinetului, că a început activitatea de lobby pe lângă Comisia Europeană pentru rămânerea în UE, precum și pregătirea legislației pentru un eventual nou referendum referitor la desprinderea de Marea Britanie.

În următoarele două săptămâni va organiza un summit cu diplomații UE, la reședința sa oficială din Edinburgh, pentru a discuta apartenența la EU și la piața unică, după ce 62% din locuitorii Scoției au votat rămânerea în Uniune.

Va fi creat un comitet consultativ format din experți în finanțe, legislație și diplomație, care să găsească soluțiile pentru păstrarea apartenenței UE și după ce britanicii au votat în favoarea Brexitului.

„Cabinetul a fost de acord că trebuie să începem imediat disucțiile cu instituțiile UE și statele membre pentru a studia toate opțiunile posibile de protejare a locului Scoției în Uniune”, a spus Nicola Sturgeon.

Ea a repetat că soluția referendumului pentru independență rămâne în calcul și, mai mult, a explicat că se pregătește legislația în acest sens, dar se dorește ca în panelul consultativ să fie cuprinși și cei care doresc rămânerea în Marea Britanie, pentru a asigura păstrarea unității țării.

Opiniile experților internaționali sunt împărțite în această privință: în timp ce unii susțin că Scoția poate fi tratată diferit în cadrul procesului Brexit, alții cred că, așa cum au explicat oficialii europeni înaintea referendumului de independnță din 2014, singura soluție este ca mai întâi să devină stat independent și apoi să aplice pentru intrarea în UE.

Scoția face parte din coroana Angliei începând cu 1707, și are o autonomie destul de largă. Referendumul ar trebui însă aprobat de Londra, așa cum s-a întâmplat cu ultimul scrutin de acest gen, pentru care David Cameron a semnat în 2012 acordul.

Este greu de crezut că viitorul premier am Marii Britanii va semna acum un asemenea document.

Impactul Brexitului va fi uriaș la granița dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

Ultima este stat de sine stătător, începând cu 1992, cu o economie bazată de servicii și industrii cu mare valoare adăugată (tehnologie de vârf).

Singura graniță terestră a Republicii este cea cu Irlanda de Nord, partea a Regatului, însă este o frontieră invizibilă, fără niciun punct de control.

Lucrurile se vor schimba însă total din cauza Brexitului.

Irlanda de Nord a votat joi în porporție de 56% pentru UE, dar se vede acum în afara Uniunii, deși se bazează pe fondurile europene, inclusiv pentru proiecte legate d eprocesul de pace din zonă.

În plus, 9% din veniturile fermierilor de aici vin din Europa.

Noua situație ar putea reaprinde conflictul dintre cele două părți, avertizează analiștii.

Unii speră că nu va apărea nicio graniță propriu-zisă, ci vor fi instalate puncte de control în porturile și aeroporturile de pe insula-mamă.

Plecarea Marii Britanii încurajează noi dezertări din Uniune, iar lista statelor care s-ar putea gândi la un asemenea pas nu este scurtă.

Suedia

Suedia este echivalentul scandinav al Marii Britanii, scrie The Washington Post – a refuzat să introducă moneda euro.

De altfel, în termeni de politici europene, Suedia și Regatul Unit sunt de acord în 90% din subiecte.

Suedia este o țară deschisă imigranților, însă fluxul recent a depășit puterea de absorbție a țării, ceea ce a determinat ascnesiunea extremi drepte, pe modulul UKIP în Marea Britanie.

Opinia suedezilor etse încă favorabilă Uniunii, dar o eventuală încercare a UE de consolida politica de coeziune după decizia Marii Britanie ar putea determina o mișcare de îndepărtăre de Bruxelles.

Danemarca

În decembrie, Danemarca a avut un referendum cu impact limitat – s-au pronunțat împotriva acordării de noi puteri UE.

Două sunt punctele care ar putea debalansa opinia publică – imigrația și faptul că plecarea Marii Britanii lasă Danemarca fără locomotiva care-i reprezenyta interesele acestui stat mic.

Grecia

Problema datoriilor va reveni, iar în acest caz problema este nu atât creșterea sentimentelor anti-UE, ci faptul că Uniunea însăși ar putea renunța la Grecia pentru a salva coeziunea dintre celelalte state.

Olanda

Geert Wilders, liderul partidului oalndez de extermă-dreaptă, a susținut Brexitul și își dorește un referendum asemănător în țara sa.

“Dacă vrem să supraviețuim ca națiune, trebuie să oprim imigrația și să oprim islamizarea”, declara el într-un interviu acordat recent BBC.

“Nu putem face asta în interiorul Uniunii Europene” mai spunea Geert Wilders, care conduce în sondajele din țara sa.

Ungaria

Viktor Orban a lansat săptămâna trecută un mesaj pentru rămânerea Marii Britanii în UE, dar a făcut acest lucru pentru că euroscepticul Regat este un partener important pentru Budapesta.

În toamnă, în Ungaria va avea loc un referendum la care maghiarii vor spune dacă sunt de acord ca UE să impună cotele obligatorii de refugiați fără consimțământul parlamentelor naționale.

Nu este un referendum privind apartenența la UE, dar pune indirect problema autorității Bruxelles-ului.

Franța

În Franța, țară fondatoare a Uniunii, populația ste cea mai eurosceptică din toată Uniunea: 61% din francezi au o părere defavorabilă despre UE (spre comparație, doar 37% dintre unguri gândesc la fel).

Se confruntă cu mai multe probleme, o economie slabă și amenințarea teroristă, iar unele dintre ele sunt puse pe seama UE sau condițiilor create de statele membre.

Austeritatea și deschiderea porților pentru refugiați sunt câteva dintre reproșurile la adresa Germaniei.

Marine Le Pen, președinta Frontului Național, a susținut Brexitul, și a declarat că Franța va fi următoarea țară care va organiza un referendum similar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

49 − 40 =