Ce vrea neamtul, ministrul de externe german, de la Romania pentru investitorii sai, si sigur nu doreste management “a la JiJi”

 

Ca sa faci parte din clubul european de afaceri, nu-i suficient sa te imbraci scump si la moda, sa ai Maybach, ci mai trebuie sa ai si ceva creier intr-ale businesului. Smecheria cu indatorarea armatei ca sa ii iei apoi clubul Steaua, detalii pe care le gasiti dupa zambet, chiar tin de tipicul ciobanului mioritic si afacerilor de tip balcani in care doar unul din cei doi castiga.

Tocmai acesta a fost si mesajul de azi al ministrului german de externe, Frank-Walter Steinmeier. El a spus ca in ceea ce priveste companiile germane prezente in Romania, “extinderea infrastructurii, mai multă siguranţă juridică şi licitaţii publice echitabile” ar putea fi atuuri pentru ca Romania sa poata atrage investitii germane, atentie, cu cata prudenta se exprima “ar putea fi” nu cum ar spune oficialii romani, da, da, siguuur asa va fi.

Asadar trei chestii vrea omul, simple si clare. Suplimentar a mai adaugat ca o administraţie eficientă va reprezenta un atu important în cadrul unor viitoare decizii investiţionale, luate în favoarea României. Desigur ca a subliniat si faptul ca vor promova un program de sprijinire a profesorilor din cadrul şcolilor minorităţii germane din România.

La intilnirea incheiat de cateva ore Ponta si Steinmeier, oficial, au reiterat aprecierea pentru modelul pe care îl reprezintă colaborarea pe chestiunile legate de minoritatea germană din România şi, respectiv, pentru contribuţia substanţială a comunităţii româneşti din Germania în domenii cheie pentru economia şi societatea din această ţară aspect accentuat  mai degraba de german decat de premierul roman.

————————————————————————————————–

………despre organizarea nemteasca dintr-o parcare….

.Un barbat la volanul unei masini. Noapte, el foarte obosit dupa multe ore de condus. La un moment dat, trage pe dreapta pentru foarte necesarul pui de somn. Nici n-apuca s-atipeasca, ca-l trezeste unul:

– Nu va suparati, aveti un ceas? Omul nervos raspunde:

– E 4 jumate! Se baga iar la somn. Dupa ceva timp, altul ii bate-n geam:

– Nu va suparati, aveti un ceas? Asta, si mai nervos:

– E 5 fara 10! Dupa care scrie pe o foaie mare: “NU STIU CAT E CEASUL” si o lipeste pe masina. Un al treilea se opreste si ii bate-n geam.

– Tu ce mai vrei ma? intreaba soferul enervat la culme.

– E 5 si 10. 

————————————————————————————————————————————-

Ultima ora despre managementul a la JiJi…..

O declaraţie a lui Marian Iancu, din 2011, despre faptul că societatea lui Gigi Becali va pierde pierde palmaresul l-a enervat pe acesta din urmă. Latifundiarul din Pipera a răbufnit atunci la adresa lui Iancu şi a declarat: „Istoria şi palmaresul le-am preluat la societatea comercială prin statut. M-a costat 10 milioane de dolari doar palmaresul! La atât am renunţat când am făcut societatea! 6,4 milioane de dolari erau contabilizaţi, dar dădusem mai mulţi, aproape 10 milioane. Am făcut o tranzacţie extrajudiciară şi am încheiat totul în faţa notarului“.
Piţurcă şi Păunescu l-au adus în fotbal pe Gigi Becali. În dreapta, lista jucătorilor pe care îi avea latifundiarul din Pipera în momentul când a făcut societatea comercială

ProSport a intrat în posesia actelor privind tranzacţia extrajudiciară din 2003, când Gigi Becali a pus bazele societăţii comerciale Fotbal Club “Steaua” Bucureşti. Suma pentru care el a dobândit 51% din acţiunile acestei societăţi e de 5,2 milioane de dolari. El a mai cesionat societăţii – atenţie, cu titlu gratuit! – un număr de 21 de fotbalişti, ceea ce i-ar face pe mulţi să se gândească la faptul că valoarea de mai sus fusese dată de cota acestor fotbalişti la vremea respectivă. Practic, prin împrumuturile pe care el le acorda lui Piţurcă şi lui Păunescu, primea dezlegările jucătorilor de la Steaua, drept garanţie.

Lista celor 21 de fotbalişti cesionaţi gratis de Gigi Becali societăţii FC “Steaua” Bucureşti: Mirel Rădoi, Adrian Neaga, Claudiu Răducanu, Marius Vintilă, Daniel Bălan, Martin Tudor, Falemi Nana, Tiberiu Lung, Cătălin Liţă, Mihăiţă Neşu, Marius Luca, Valeriu Bordeanu, Eugean Nae, Mihăiţă Gheorghe, Daniel Opriţa, Daniel Orac, Dumitru Mitriţă, Marian Aliuţă, Sorin Ghionea, Gabriel Boştină şi George Ogăraru

Dintre toţi aceşti fotbalişti, Becali a câştigat sume importante de bani doar pe Rădoi (6 milioane de dolari, la Al Hilal, în 2009), Ogăraru (3,3 milioane euro, la Ajax, în 2008) şi Claudiu Răducanu (1 milion de euro, la Espanyol, în 2004). În rest, ceilalţi fie şi-au reziliat contractele, fie au fost cedaţi pe sume derizorii, precum Ghionea la FC Rostov, pe 100.000 de euro. Chiar şi aşa, făcând o socoteală sumară, observăm că suma totală încasată trece cu mult de 10 milioane de dolari, ceea ce arată că investiţia iniţială a fost recuperată cu “dobândă”.

Gigi Becali renunţa la 5,2 milioane de dolari. Prin tranzacţia extrajudiciară făcută la notarul de casă al lui Becali, Anişoara Mircea, în data de 24 ianuarie 2003, şi încheiată între Asociaţia Fotbal Club “Steaua” Bucureşti, reprezentată de Teia Sponte, pe de o parte, şi George Becali, Viorel Păunescu, Victor Piţurcă şi Lucian Becali, pe de alta, se puneau bazele actualei societăţi comerciale Fotbal Club “Steaua” Bucureşti.

Asociaţia lui Teia Sponte dobândea 36% din capitalul social total al societăţii comerciale pe acţiuni, George Becali 51%, Viorel Păunescu 6%, Victor Piţurcă 4% şi Lucian Becali 3%.

Toate acestea în condiţiile următoare:  Gigi Becali renunţa la creanţa pe care o avea faţă de asociaţie, respectiv 5,2 milioane de dolari, şi cesiona noii societăţi înfiinţate toate drepturile, de orice fel, pe care le avea asupra jucătorilor de fotbal din lista anexă, cu titlu gratuit.

Viorel Păunescu a renunţat la o creanţă de 200.000 de dolari.
Victor Piţurcă a renunţat şi el la o creanţă de 400.000 de dolari. Dar – atenţie – antrenorul primea acţiuni mai puţine decât Păunescu, deşi renunţa la o datorie mai mare decât acesta!

Lucian Becali a renunţat la o creanţă de 300.000 de dolari pe care o avea la asociaţie. Şi el primea mai puţin decât Păunescu, doar 3%, deşi datoriile asociaţiei erau mai mari decât ale cunoscutului om de afaceri.
Asociaţia se angaja să transfere jucătorii de fotbal (seniori şi tineret) şi antrenorii noii societăţi comerciale.

Societatea Comercială Fotbal Club “Steaua” Bucureşti prelua, conform acestei tranzacţii extrajudiciare, “locul din Divizia A, subrogându-se în toate drepturile asociaţiei (obţinerea de certificate sportive, înscrierea la Ministerul Tineretului şi Sportului, înlocuirea certificatului sportiv la Federaţia Română de Fotbal şi Liga Profesionistă de Fotbal, conform Legii nr. 69/2000)”.
Tranzacţia extrajudiciară din ianuarie 2003 a fost încheiată în 7 exemplare, iar Gigi Becali era convins că a “cumpărat” palmaresul celei mai galonate echipe de fotbal a României.

În anii ce au urmat, societatea comercială care deţine şi astăzi echipa de fotbal Steaua-FCSB a suferit modificări importante. Încolţit de Bodu, pe atunci şef la ANAF, Gigi Becali a ieşit din acţionariat. Dar a continuat să controleze clubul indirect, chiar dacă nu apare în documentele oficiale. El îşi împrumuta rudele cu sume mari de bani, pentru a împiedica astfel ca acestea să-i înstrăineze acţiunile.

În 2012, structura acţionariatului la SC FC Steaua Bucureşti arăta astfel: cumnatul Constantin Geambazi (56%), nepotul Vasile Geambazi (37%), nepoata Tomaida Bădescu (4%) şi actualul team manager, Marius Ianuli (3%). Atunci, clubul avea trei administratori: Valeriu Argăseală, Iulian Ghiorghişor şi Iustin Ştefan, actualul secretar general de la LPF. (preluare PS)