Cele mai recente măsurători pe poluarea cu radon, finalizate de o echipă de cercetători de la UBB

IMG_0823

Mai multe județe din România, în special din regiunea Transilvaniei, prezintă zone cu un nivel ridicat de poluare cu radon, zone în care se află instituții publice, inclusiv școli și grădinițe, dar și peșteri foarte vizitate, arată cele mai noi măsurători făcute de o echipă de specialiști de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Ultimele date procesate de echipa Facultății de Știința și Ingineria Mediului (FSIM) din cadrul UBB fac parte din Harta Radon a României și vor fi încărcate pe Atlasul european de radon.

Radonul este un gaz radioactiv, provenit din dezintegrarea radiului, cel din urmă provenind din dezintegrarea uraniului, considerat a avea un rol important în producerea cancerului bronho-pulmonar, dar și a leucemiei.

În acest moment, cele 5.000 de măsurători realizate de echipa FSIM acoperă 42 la sută din harta României. Potrivit coordonatorului proiectului, Alexandra Cucoș-Dinu, rezultatele arată că media României la poluarea cu radon (calculată pe măsurătorile făcute până în prezent) este de 176 de Becquereli/metru cub, în timp de media europeană este de 98 Bq/m3. Cu acest rezultat România se plasează printre țările cu cel mai mare nivel de poluare cu radon.

De asemenea, mai mult de 11 la sută din rezultatele obținute arată niveluri ale poluării cu radon peste nivelul care va fi legiferat, de 300 de Bq/m3.

‘Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat. (…) Zone se risc sunt toate cele care au peste 300 de Bq/m3 și unde ar trebui făcute măsurători detaliate și ar trebui implementat un protocol riguros de control. (…) S-au identificat niște zone, însă rezultate mai mari de 300 sunt cam în toate județele. (…) Sunt în toate județele variații, în instituții publice am avut surprize ca în aproximativ 180 de școli și grădinițe, primării, pe care le-am monitorizat în aceste campanii să constatăm nvel ridicat, atât în Alba în mai multe școli și grădinițe, în județul Timiș, în Suceava. Se văd pe hartă. Trebuie implementate niște protocoale, atât pentru expunerea profesională din aceste instituții publice, cât și din mediul subteran, respectiv Peștera Urșilor, care e foarte vizitată și unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să își limiteze circuitele la 12 ore pe lună’, a declarat Alexandra Cucoș-Dinu, pentru presă, la un seminar în cadrul căruia s-au prezentat rezultatele cercetărilor, obținute până la acest moment.

Rezultate foarte mari s-au determinat și în Peștera Muierii și Peștera Polovragi, precum și în câteva puncte de pe traseele turistice din zonă, care ar trebui în viitor semnalizate pentru a fi ori evitate, ori pentru a se limita staționarea. În peșteri această concentrație poate ajunge și la 1000-2000 de Bq/m3.

Specialiștii au explicat că în ceea ce privește zonele turistice vizitatorii nu sunt atât de mult afectați, ci personalul de specialitate și ghizii trebuie avertizați să își implementeze anumite protocoale de muncă și să facă controale periodice.

‘Ghizii și personalul expus profesional ar trebui să fie informați și să își limiteze expunerea. Este vorba aici de categoria de persoane expuse profesional A și B care are nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, controlul dozei anuale. De fapt, aceeași problemă se pune la toate locurile de muncă. Trebuie investigate cu mai multă atenție, trebuie implementate protocoale’, a mai spus coordonatoarea proiectului.

De asemenea, și în instituțiile publice în care măsurătorile au arătat valori mai mari de 300 de Bq/m3 ar trebui implementate anumite protocoale. Potrivit specialiștilor, radonul este un gaz radioactiv natural care se degajă din interiorul solului și se infiltrează în case prin structura de rezistență sau prin crăpăturile plăcii, către sol. Astfel, el poate avea un nivel mai crescut al concentrației în apartamentele sau sălile aflate la demisolul sau parterul clădirilor și mai ales acolo unde clădirile au fost izolate.

Echipa FSIM lucrează în prezent, pe un proiect european, la dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a concentrației de radon care să fie ușor de folosit, ieftin și eficient.

‘Există soluții, dar trebuie o cooperare națională, suport și nu cred că va fi o problemă ca în aceste școli și instituții publice în care nivelul de radon este ridicat să nu se implementeze o metodă de remediere. Costurile variază. Costurile de dezvoltare a unui sistem de remediere în Europa sunt între 5 și 6 mii de euro. (…) Însă ceea ce vrem să dezvoltăm acum, în proiectul SmartRadon nou câștigat, vor avea costuri undeva la 1.000 de euro. Deci o să încercăm să scoatem un sistem pe piață, care să poată fi comercializat, să-l brevetăm, să fie puțin consumator de energie, să poată fi folosit pentru monitorizare — cu transmitere la distanță a datelor de supraveghere a nivelului radonului din locuință’, a spus Alexandra Cucoș-Dinu.

Proiectul, care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populației la radon, a fost lansat la jumătatea lunii octombrie la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB. Managerul acestui proiect, Alexandra Cucoș Dinu, a explicat atunci că anumite cercetări plasează România pe primele locuri în Europa în privința expunerii la radon. Acest lucru face neapărat necesară găsirea unor soluții de scădere a concentrației de radon, mai ales în zonele în care nivelul este crescut.

Studiile realizate în proiect vor ajuta inclusiv la elaborarea unei ‘strategii radon’, pe care România va fi obligată să o implementeze din 2018. Această strategie de prevenție va arăta ce măsurători trebuie făcute atunci când se are în vedere o nouă construcție, dar și metode de remediere a unei clădiri vechi care se află într-o zonă poluată, sau care sunt măsurile care se impun atunci când anumite persoane lucrează în zone cu concentrație ridicată de radon.

În ceea ce privește locuințele și birourile, până la finalizarea acestor strategii, specialiștii spun că o bună ventilație ajută foarte mult la menținerea unei concentrații scăzute.

Perioada de implementare a proiectului este septembrie 2016 — august 2020.

Universitatea Babeș-Bolyai, alături de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) și Agenția Internațională pentru Energie Atomică Viena (AIEA), organizează, în perioada 23-27 ianuarie 2017, seminarul ‘Implementarea Standardelor Fundamentale de Securitate în ceea ce privește Expunerea Populației la Radon și la Radionuclizii din Materialele de Construcții”.

Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

68 − 66 =