Conservanții alimentari pot afecta controlul apetitului

Conservanții alimentari folosiți în cerealele pentru micul dejun și fructele de mare pot interfera cu nivelurile hormonale care controlează greutatea și sațietatea, arată rezultatele unui studiu cu privire la factorii favorizanți ai obezității în Europa, relatează Food Navigator.

Cercetările, care apar în „Nature Communications”, se concentrează asupra modului în care doi conservanți alimentari, împreună cu un polimer care se găsește în compoziția vaselor de gătit, perturbă un trio de hormoni care joacă un rol important în controlul apetitului. Sistemul inovator de testare a celulelor stem folosit, de asemenea, demonstrează modul în care un sistem hormonal perturbat ar putea afecta o mamă gravidă și fetusul ei – proces observat însă numai în studiile pe animale.

afaceri3Acesta este un studiu de referință care îmbunătățește în mod substanțial înțelegerea modului în care perturbatorii endocrini pot deteriora sistemele hormonale umane și pot contribui la răspândirea obezității, a spus dr. Clive Svendsen, director al Institutului de Medicină Regenerativă la Cedars-Sinai Medical Center. Se crede că perturbatorii endocrini (Endocrine disrupting chemicals – EDC), cum ar fi organotinele, perfluorochimicele și aditivii alimentari, contribuie la „epidemia” de obezitate.

Tributyltinul (TBT) este cunoscut a se bioacumula în fructele de mare și constituie cel mai mare risc de expunere la oameni. Butilhidroxitoluenul (BHT), un aditiv alimentar obișnuit și un ingredient în produsele cosmetice de îngrijire personală, pesticide, plastic și cauciuc, este, de asemenea, utilizat ca antioxidant în produssele din cereale pentru micul dejun, frecvent consumate.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) aviza în 2012, BHT sau E321 ca fiind sigur pentru consumul uman la un nivel acceptabil de admisie zilnică (ADI) de 0,25 miligrame / kilogram / greutate corporală pe zi (mg / kg corp / zi), nivel revizuit de la un ADI de 0,05 mg / kg corp / zi.

Detalii legate de studiu

Echipa condusă de Dr. Dhruv Sareen, profesor asistent de știinte biomedicale la Centrul Medical Cedars-Sinai, a folosit țesuturi producătoare de hormoni crescute din celule stem pluripotente umane, în experimentele lor. Acest lucru a fost posibil prin obținerea de probe de sânge, în primul rând de la adulți și apoi introducerea de gene de reprogramare. Aceste gene au transformat celulele în celule stem pluripotent induse. Echipa a reușit apoi să crească țesutul epitelial uman, înrudit cu cel al intestinului, împreună cu țesuturile neuronale ale regiunii hipotalamice a creierului, care reglează apetitul și metabolismul. Acest tip de țesut a fost apoi expus la BHT, TBT și acidul perfluorooctanoic (PFOA), un polimer găsit în vase de gătit, covoare și alte produse.

Cercetările au evidențiat modificări la hormoni precum peptida YY (PYY), hormonul α-melanocite-stimulativ (α-MSH), precum și asupra CART (cocaine and amphetamine-regulated transcript). Substanțele chimice specifice au interferat cu acești hormoni de semnalizare distrugând structura lor chimică, dezactivând procesul prin care aceștia erau transportați în afara celulelor. De asemenea, substanțele chimice au afectat mitocondriile care transformă alimentele și oxigenul în energie și reglează metabolismul organismului.

„Am descoperit că fiecare dintre aceste substanțe chimice a distrus hormonii care comunică între intestin și creier”, a spus dr. Sareen. „Când am testat cele trei substanțe împreună, stresul combinat a fost mai puternic.”

Distrugerea fătului

Dr. Sareen a explicat că deoarece distrugerile apar în stadiul incipient al celulelor „tinere”, dezvoltarea fătului uman poate fi mai susceptibilă la modificări ale sistemului endocrin și la dezvoltarea de probleme metabolice, precum și la predispoziția descendenților la tulburări metabolice. Combinarea răspunsului între mitocondriile nesănătoase și proteina afectată de factorul stresant (UPR) poate avea un impact negativ asupra producției și secreției peptidelor hormonale intestinale în perioadele critice de dezvoltare precoce a oamenilor, potrivit studiului.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) estimările cu privire la numărul copiilor supraponderali din regiunea europeană au crescut constant în perioada 1990-2008. Peste 60% dintre copiii supraponderali înaintea pubertății vor fi supraponderali la vârsta adultă.

S

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

76 + = 86