UPDATE 09.11.2014 ora 23.00 INCHIDEREA CEREMONIEI DE LA BERLIN

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că demolarea Zidului Berlinului, un eveniment de la producerea căruia Germania marchează 25 de ani (video aici), este un semnal de speranţă pentru ţări ca “Ucraina, Siria şi Irak”, în care “lbertăţile sunt ameninţate sau chiar călcate în picioare”.

“El ni se adresează nouă, în Germania, în egală măsură ca altora, în lume”, a continuat ea, dar, “în particular, în acest moment, oamenilor din Ucraina, din Siria, din Irak şi din toate regiunile lumii în care libertăţile şi drepturile omului sunt ameninţate sau chiar călcate în picioare”. “Demolarea Zidului a arătat că visurile pot deveni realitate”, a adăugat cancelarul, care a crescut în fosta Republică Democratică Germania (RDG) şi avea 35 de ani la monentul respectiv.

“Alte ziduri pot fi demolate, zidurile dictaturii, violenţei, ideologiilor, urii”, a mai spus Merkel, care şi-a început cariera politică în urma evenimentelor de la 9 noiembrie 1989. Ea a amintit că regimul comunist est-german era un “stat nedrept”, “un stat care-şi supraveghea” cetăţenii şi încălca “drepturi fundamentale ca libertatea de opinie şi libertatea presei”.

Sărbătorirea demolării Zidului Berlinului este “o zi a libertăţii”, dar şi “o zi a comemorării victimelor”, a continuat cancelarul conservator, amintind că 130 de persoane au fost ucise în urma tentativei de a trece dincolo de Zid, după ce acesta a fost construit pe 13 august 1961, şi până când a fost demolat, 28 de ani mai târziu. Merkel a evocat destinul locuitorilor de pe Bernauer Strasse, o stradă din Berlin împărţită în două de construcţia din beton şi pe care se află, în prezent, Memorialul Zidului. În timpul lucrărilor de construcţie, unii nu au ezitat să sară de la etaj pentru a trece în Vest.

Germania, prima putere economică a Europei, este condusă în prezent de două personalităţi provenind din fosta RDG. În afară de cancelar, preşedintele federal Joachim Gauck, care a trăit în Germania de Est ca pastor, a participat la mişcarea de revoltă faţă de regimul comunist din toamna lui 1989. Evocând manifestaţiile din toamna lui ’89 care au condus la revoluţia paşnică de la 9 noiembrie, Merkel a adus un omagiu sutelor de mii de est-germani pentru curajul de care au dat dovadă la vremea respectivă.

Ea a relevat totodată “imaginaţia” de care ei au dat dovadă, inventând sloganuri originale prin care cereau mai multă libertate. Era “minunat” să vezi imaginaţia “care se ascundea în ei şi care a fost atât de mult timp reprimată”.”Nici măcar la vecinii noştri nu ne puteam imagina (că o asemenea imaginaţie) mai putea să existe”, a spus cancelarul, care locuia în acea perioadă într-un apartament cu două camere pe un bulevard important, în Berlinul de Est. Ziua de 9 noiembrie reprezintă o dată deosebit de importantă în istoria zbuciumată a Germaniei în secolul XX. Ea aminteşte totodată teribilul pogrom al “Nopţii de cristal”, comis de către nazişti, aflaţi la putere atunci, împotriva evreilor, în 1938, a insistat şefa Guvernului.

Această “zi a ruşinii” pentru Germania, în opinia lui Merkel, a marcat pentru mulţi evrei plecarea în exil. Naziştii lui Adolf Hitler “au jefuit magazinele proprietarilor evrei” în acea noapte, a amintit Merkel. “Ei au distrus apartamentele locuitorilor evrei”, a adăugat ea. “Acesta a fost începutul a milioane de asasinate, începutul acestei rupturi a civilizaţiei care este Holocaustul”, a conchis ea.

Ce si cum a fost cu ZIDUL BERLINULUI aflati dupa un zambet care sa ne redea noua romanilor, optimismul germanilor pentru o viata reala mai buna.

—————————————————————————————————————————————————

…..despre un alt zid…

De 60 de ani un bătrân mergea zilnic la Zidul Plângerii, din Ierusalim. Despre acest bătrân aude şi o reporteră de la CNN şi se hotărăşte să-i ia un interviu.
Ajunge ea la Zid şi află care este bătrânul. După 45 de minute bătrânul îşi termină rugăciunea şi reportera
îl abordează pentru a-i lua interviul:
– Scuzaţi-mă, eu sunt reporteră la CNN şi mă numesc Rebecca Smith. Dvs. cum vă numiţi ?
– Moritz Fishbein.
– De când veniţi la Zidul Plângerii?
– Aproximativ de 60 de ani.
– De 60 de ani! Şi pentru ce vă rugaţi?
– Mă rog ca evreii, creştinii şi musulmanii să trăiască în pace. Mă rog să nu mai fie războaie şi să dispară ura dintre oameni. Mă rog să nu mai fie foamete nicăieri în lume.
– Şi ce simţiţi după 60 de ani?
– Parcă aş vorbi la pereţi…

—————————————————————————————————————————————————

09.11.2014 ora 17.00

Germania detine puterea in Europa, la 25 de ani de la caderea Zidului Berlinului

“Germanii au fost invinsi de doua ori si iata ca revin”, afirma fostul premier britanic Margaret Thatcher, dupa caderea Zidului Berlinului, in anul 1989, exprimand temerea ca unificarea Germaniei va consolida pozitia acestei tari in Europa.

“Inainte de caderea Zidului, Germania era aproape la marginea Europei. Acum este in centrul Europei din punct de vedere geografic, economic si politic”, noteaza Karel Lannoo, directorul Centrului de studii politice europene de la Bruxelles. “Germania este in centrul motorului Europei. In timpul crizei financiare, Berlinul era locul cel mai important din Europa, nu Bruxelles-ul”, subliniaza analistul. Germania reunificata contribuie cu 27% la productivitatea zonei euro. “De la inceperea crizei in zona euro si a dezbaterii privind puterea Germaniei in Europa, efectele caderii Zidului Berlinului capata o noua semnificatie”, apreciaza Hans Kundnani, analist la Consiliul european pentru relatii externe. In pofida consolidarii rolului Germaniei, numeroase voci regreta refuzul Berlinului de a asuma un rol de lider pe scena internationala. In materie de politica externa, Germania este considerata in afara Europei ca putere dominanta. Spre exemplu, de la amplificarea crizei din Ucraina, cancelarul Angela Merkel a discutat cu presedintele rus Vladimir Putin mai mult decat orice alt lider european.

Germania detine puterea in Europa, la 25 de ani de la caderea Zidului Berlinului, iar criza din zona euro face doar sa consolideze aceasta pozitie, in defavoarea Bruxellesului, Parisului si Londrei, afirma analisti citati de AFP,
“In Germania reunificata in 1990 ne-am aflat in fata unei provocari fara precedent, de restructurare a estului. Astazi, 25 de ani mai tarziu, avem de ce sa fim multumiti, cu toate ca in anumite sectoare importante ale economiei, sau pe piata muncii exista inca un decalaj notabil”, a subliniat in raport Iris Gleicke, care raspunde in guvernul german de landurile create dupa reunificare. Ea a aratat ca PIB-ul din estul Germaniei este echivalent cu doua treimi din cel din vest, respectiv de 23.585 de euro fata de 35.391 euro pe cap de locuitor. In 1991, PIB-ul pe cap de locuitor reprezenta in estul Germaniei numai o treime fata de cel din vestul tarii.

“Lipsa marilor companii continua sa fie un factor care explica faptul ca productivitatea din est este mult mai scazuta, iar procesul de convergenta a progresat lent in ultimii ani”, a aratat Gleicke. Germania a inregistrat in 2013 cea mai scazuta rata a somajului dupa reunificare, dar in cinci landuri, respectiv Brandenburg, Mecklenburg-Pomerania Occidentala, Turingia, Saxonia si Saxonia-Anhalt, rata somajului a fost de 10,3%, cu mult peste cea de 6% din vestul tarii. Potrivit unui studiu al institutului german de cercetari Ifo publicat miercuri, fosta RDG a inregistrat in perioada 1995-2013 o crestere economica de 20%, fata de 27% in cazul fostei RFG. Circa 75% dintre est-germani sunt multumiti de rezultatul reunificarii, fata de numai 48% in cazul populatiei din vestul Germaniei.
Conform estimarilor universitare, in estul Germaniei au fost investite de la reunificare 1.500-2.000 de miliarde de euro, majoritatea prin intermediul unui “pact de solidaritate”, respectiv prin perceperea unui impozit, valabil pana in 2019.

Dar ce facea acum 25 de ani, femeia care acum e cea mai puternica din lume? La demolarea Zidului Berlinului, in seara lui 9 noiembrie 1989, Angela Merkel, in prezent cancelarul Germaniei, se afla “ca in orice seara de joi” la sauna, in Berlinul de Est, si visa sa mearga sa deguste stridii in Berlinul de Vest.
“Cea mai puternica femeie din lume”, care conduce prima economie europeana de noua ani, se dedica uneia dintre activitatile preferate ale germanilor pe timpul iernii. “Joia mergeam intoteauna la sauna impreuna cu o prietena”, le-a povestit ea recent unor elevi berlinezi.  In acel moment, Merkel, care a crescut in fosta RDG, era fizician la Academia de Stiinte din Berlinul de Est. In varsta de 35 de ani si divortata de primul sot, locuia intr-un apartament cu doua camere si o bucatarie in cartierul Prenzlauer Berg de azi.
Inainte sa se duca la sauna in acea seara, o suna pe mama ei, care locuieste la aproximativ 80 de kilometri de Berlin. Tocmai auzise ca est-germanii sunt liberi sa calatoreasca. Zidul este pe cale sa fie demolat, dar, in acele cateva ore de confuzie, nimeni nu crede. “Nu am inteles cu adevarat ceea ce se spunea”, a recunoscut conducatoarea conservatoare.  “O gluma” se spunea, la acel moment, in familia ei.

Daca Zidul va fi demolat intr-o buna zi, Angela Merkel o va duce pe mama ei sa “manance stridii la Kempinski”, un hotel de lux din Berlinul de Vest. La telefon, o avertizeaza “atentie, mama, astazi de intampla ceva”. Inchide si pleaca la sauna.  Iar in timp ce Angela Merkel savureaza baia de aburi calzi, Istoria se accelereaza. Se deschide primul punct de trecere intre Est si Vest. Dopurile vinurilor spumante sar si este sarbatorit sfarsitul unei lumi divizate de la al Doilea Razboi Mondial.
In drum spre casa “am vazut oameni care se duceau” catre punctul de trecere situat la doar cateva sute de metri distanta. “Nu voi uita niciodata asta. Era ora 22.30 sau 23.00 sau poate un pic mai tarziu”, a spus ea.  “Eram singura, dar am urmat multimea (…) si, dintr-o data, ne-am trezit in partea de vest a Berlinului”. Anonima Angela Merkel, care calatorise deja in vest, bea prima bere vest-germana intr-un apartament pe ai carui proprietari nu-i cunoaste.
“Imi amintesc ca era o bere la caneta si nu eram obisnuita”.  In acea noapte istorica, ea se gandeste ca a doua zi merge la serviciu si se intoarce acasa. Va renunta rapid la fizica si-si va incepe cariera politica. Este aleasa inca din 1990 deputata a Uniunii Crestin-Democrate (CDU), condusa pe-atunci de cancelarul Reunificarii Helmut Kohl. In ianuarie 1991 obtine primul post ministerial.  Dar nu si-a implinit niciodata visul. “Nu am fost niciodata sa mananc stridii la Kempinski impreuna cu mama mea”, marturiseste ea.

Ce si cum a fost cu ZIDUL BERLINULUI aflati dupa un zambet care sa ne redea  noua romanilor ,optimismul germanilor pentru o viata reala mai buna.

—————————————————————————————————————————————————

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost divizată în patru zone de influenţă  (franceză, britanică, americană şi sovietică).
1947: Izbucnirea Războiului Rece a permis ca zonele de ocupaţie  „occidentală” să fie unite în Republica Federală Germană. Blocul răsăritean şi-a proclamat statutul în acelaşi an: a fost constituită Republica Democrată Germană, cu capitala în Berlinul Răsăritean.  Cealaltă parte a oraşului, aflat pe teritoriul RFG, rămâne sub influenţă vestică şi devine cunoscut drept Berlinul Occidental.

13 august 1961: Liderul est-german Walter Ulbricht ordonă construcţia unui zid de sârmă ghimpată de 45 de kilometri între Berlin şi Berlinul Occidental. Zona este securizată imediat de grăniceri est-germani care aveau ordine explicite: împuşcarea oricărei persoane care ar fi încercat să fugă în Vest.

25 iulie 1961: Preşedintele american John F. Kennedy, care se proclama „ein berliner”, părea resemnat într-un discurs oficial în care spunea că SUA nu poate decât să spere că situaţia va fi remediată.

1965: au fost finalizate lucrările pentru un zid îmbunătăţit, întărit la 90 de metri în interior. Zona-„tampon” era un câmp de tragere perfect pentru cei care ar fi vrut să fugă din ţară.

1980: Zidul a fost fortificat cu 45.000 de secţiuni din beton armat.

1987: Ronald Reagan îl îndeamnă pe Mihail Gorbaciov să „dărâme acel zid”.

18 octombrie 1989: Erich Honecker demisionează şi este înlocuit de Egon Krenz.

9 noiembrie 1989: Minunea se produce. Günter Schabowski, ministrul german al propagandei, anunţă la televiziunea publică deschiderea graniţelor: „După câte ştiu eu intră în vigoare imediat, chiar acum”.

Cu 99 de ani mai devreme. Aproape 5.000 de tentative de evadare din Berlinul Răsăritean au avut succes, iar acestea poate că nu sunt doar statistici. După mai bine de 28 de ani în care fraţii au fost despărţiţi brutal de sârmă şi betoane, în acea noapte magică din 9 noiembrie 1989, germanii din partea de est doborât porţile Zidului Berlinului şi au trecut de partea cealaltă pe motociclete, Trabanturi sau biciclete ruseşti. În luna ianuarie a aceluiaşi an, Erich Honecker proorocea că Zidul avea să mai stea în picioare „încă 100 de ani”. A greşit cu aproape 99 de ani.