Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

646x404

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în interiorul categoriilor sociale luate în ansamblu.

Astfel, în cazul pensionarilor, apare ca evidentă diferența majoră între cei care au îndeplinit stagiul complet de cotizare stabilit de lege și cei care nu au făcut acest lucru din varii motive.

Cum au evoluat pensiile ”între ele”

Pe baza datelor oficiale puse la dispoziție de INS, am făcut o serie de calcule începând cu anul 2001, din care am exclus valorile la zi și am păstrat doar poziționarea relativă a categoriilor de pensionari. Rezultatele sunt elocvente și deloc surprinzătoare, dacă facem un apel la memorie.

Astfel, raportul maxim între pensia medie a celor cu stagiu complet de pensionare și pensia medie de asigurări sociale de stat a fost atins în 2007, adică exact atunci când se dădeau primele majorări substanțiale de pensii și se puneau bazele dezechilibrului cronic al sistemului de asigurări sociale.

În realitate, problema veniturilor scăzute nu era una generală, ci mai degrabă una a celor cu stagiu incomplet, care stătuseră în perioada 2003 – 2007 sub pragul de 50% din pensia medie. Culmea, nivelul minim de 45% fusese atins la finele unei perioade de guvernare de stânga și de creștere relativ ridicată pe parcursul a patru ani.

În 2009, pensia pentru stagiu incomplet a urcat până la 83% din pensia medie, procentaj prăbușit rapid în numai doi ani până la valorile minime istoric de doar 62% din medie dar și, atenție, doar 44% față de cei cu stagiu complet de cotizare. Precizare importantă pentru că sărăcia nu e atât absolută cât relativă. Mai exact, dacă cei mai săraci oameni sunt în țări africane sau în India, sentimentul cel mai acut al sărăciei se întâlnește în SUA.

După schimbările politice și prin măsurile luate (asupra cărora se poate dezbate la nesfârșit), creșterea pentru cei care nu au avut capacitatea de a-și îndeplini obligațiile stabilite prin lege ( implicit, nu au contribuit pe cât au făcut-o ceilalți actuali pensionari cu stagiu complet, care au sprijinit cum trebuia la vremea lor foștii pensionari) a fost una spectaculoasă.

Adică au revenit în 2015 la nivelul 83% atins anterior doar în 2009 prin expandarea fără o bază economică reală a obligațiilor statului. Și, mai ales, au urcat la peste 60% față de cei care au muncit suficient încât să îndeplinească cerința de a avea un stagiu complet de cotizare. Interesant este că acești pensionari ”adevărați” au fost trimiși înapoi în anii 2001- 2002 ca nivel relativ al pensiei față de media națională.

Așadar, avem o problemă mare cu principiul contributivității în interiorul categoriilor de persoane care primesc pensie de la stat, unde cei ce au îndeplinit condițiile de vârstă și vechime reprezintă mai puțin de 40% din numărul total. În treacăt fie spus, aceeași situație ca și în anul 1980 (nici regimul socialist nu a reușit să aducă acest indicator decât până aproape de 45%, în pofida faptului că, în teorie, locul de muncă era asigurat).

Și corelațiile adevărate cu salariul

Datele oficiale definitive pentru 2015 arată o pensie medie pentru cei fără stagiu complet de cotizare de 735 de lei iar pentru cei care au contribuit conform cerințelor minime legale suma este de 1.207 lei. Dar partea cea mai tare este că salariul minim net pe economie a fost de 724 de lei în primul semestru și de 777 de lei în semestrul al doilea, ceea ce dă o medie de 750 de lei.

Cum s-ar spune în termeni relativi, pensionarii fără vechime suficientă au primit bani cu doar două procente mai puțin față de cei retribuiți pentru munca depusă cu minimul pe economie. Practic, din impozitele și taxele plătite inclusiv de acești salariați, au primit o pensie de ca și cum ar fi lucrat. Tot ei se plâng de valoarea prea mică a pensiei și solicită vehement punctul de pensie de 45% NET din salariul mediu BRUT. Dar, dacă facem raportul punct de pensie/salariu NET la NET pe anul 2015, ne dă 44,7%.

De fapt, cei care au ieșit la pensie îndeplinind toate cerințele legale (adică pensionarii ”adevărați”) au primit de la stat cu peste 60% mai mult decât cel mai slab plătit salariat. Sau, dacă vreți, au primit 65% din salariul mediu consemnat de INS pe total economie și cifrat anul trecut la 1.859 de lei net. Ceea ce apare ca rezonabil.

De reținut, potrivit INS, ”câștigul salarial mediu lunar reprezinta raportul dintre sumele plătite salariaților de către agenții economici în luna de referință, indiferent pentru ce perioadă se cuvin (până aici seamănă cu pensionarii –n.r.), și numărul mediu de salariați. Numarul mediu al salariaților reprezintă o medie aritmetica simplă, calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaților din luna respectivă.

Dar, atenție mare, salariații care nu sunt angajați cu norma întreagă se includ în numarul mediu proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În schimb, toți pensionarii, indiferent de cât au lucrat( mai puțin de 40% sunt ”integraliști”) figurează, de facto, cu normă întreagă. Adică raportarea statistică a pensiei medii la câștigul salarial mediu lunar compară mere cu pere iar deciziile luate de guvernanți nu pot fi mai bune decât datele care au stat la baza lor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

6 + 1 =