Cum se pot mazili 30 miliarde lei prin noul Buget 2017 aprobat de guvern(hotiile hotilor)

IMG_1091

Finanţarea proiectelor din Programului Naţional de Dezvoltare Locală (celebrul PNDL), urmează trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor 30 de miliarde de lei – „credite de angajament”, care sunt prevăzute în proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

PNDL este un program generos de investiții, care cuprinde 9.500 de obiective, de la drumuri şi reţele locale de alimentare cu apă, până la creşe.

Proiectul de buget al MDRAPFE cuprinde puține detalii precise despre cum vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de lei (aproximativ 6,5 miliarde de euro), în anexa aferentă ministerului. În schimb, apar informaţii contradictorii.

Pe de o parte, alocarea celor 30 de miliarde de lei este prevăzută pentru perioada 2017 – 2020, „pentru realizarea celor cca 9.500 de obiective ce urmează a fi introduse în Program”.

Totuşi, pentru anul 2017 este estimată doar „finalizarea a circa 1.500 de obiective de investiții incluse în Programul național de dezvoltare locală, Etapa I”, se spune proiectul de buget al ministerului.

Pe de altă parte, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 în „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finantate prin buget”, la capitolul PNDL, la care s-a mai adăugat un miliard, până la un total de 31 de miliarde de lei.

Cea mai recentă statistică a ministerului prezintă, într-adevăr, 1.510 proiecte locale din toată țara, în valoare de peste 8,38 miliarde de lei, pentru care, la 31 mai 2014, mai rămăseseră de alocat de la bugetul de stat peste 5,06 miliarde de lei.

Repartizarea banilor este la discreția ministrului Dezvoltării Regionale, potrivit OUG nr. 6 / 2017, emisă rapid după investitura Guvernului Grindeanu, în 18 ianuarie, ordonanță care modifica Legea 89 / 2015, respectiv OUG 28/2013, de aprobare a PNDL.

Vicepremierului Sevil Shhaideh, care deține și portofoliul MDRAPFE, îi mai rămâne de aprobat, prin ordin de ministru, finanțări pentru proiecte de puțin peste 14 miliarde de lei, restul fiind deja aprobate pentru perioada 2015 / 2019, potrivit unei liste actualizate cu data de 31 decembrie 2016, postate pe site-ul ministerului.

Criteriile de selecție

Teoretic, HG 624 / 2015, stabilește criterii raționale de selecție a obiectivelor de finanțare, după coordonate statistice. Totodată există și criterii calitative, care lasă destul loc de interpretări subiective.

Astfel, ar trebui luate în calcul:

ponderea numărului de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ din totalul numărului de unităţi administrativ-teritoriale de la nivel naţional;
ponderea populaţiei judeţului raportată la populaţia totală a ţării;
ponderea suprafeţei judeţului raportată la suprafaţa totală a ţării;
capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacităţii unităţilor administrativ- teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii;
ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ, având în vedere:
numărul de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ din totalul investiţilor aflate în derulare la nivel naţional;
necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate de la nivel naţional.
Ar mai trebui să se ţină seama de:

Încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene sau în domenii specifice prioritare;
Stadiul fizic al realizării obiectivului de investiţii, începând cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicării criteriului;
Data semnării contractului de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări, după caz;
Populaţia deservită.
Dincolo de aparenţe

Criteriile menționate ar fi raționale, dacă în spatele unora nu s-ar afla anumite capcane, ca în cazul criteriului referitor la „capacitatea unităţilor administrativ teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii”.

Proiectul Bugetului de stat pe 2017 dispune ca, în anul 2017, „sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartizează prin decizie a directorului general al direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice și se comunică instituției prefectului, județului, unităților administrativteritoriale din județ și Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene”, prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Relocările de la centru de resurse bugetare din TVA şi impozit pe venit se împart astfel:
a) 27 % pentru bugetul județului;
b) 73% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Altfel spus, selectarea de către Ministerul Dezvolătrii regionale a unui proiect pentru PNDL depinde de capacitatea administrațiilor locale de cofinanțare a investițiilor pe care și le doresc, iar capacitatea în cauză depinde, la rândul său, de felul în care se împart alocările de le centru din TVA și impozitul pe venit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 × 3 =