Nivelul prețurilor din România s-a situat la 54% din media UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru anul 2014 referitor la costul relativ al mărfurilor și serviciilor în țările membre.
Pentru a percepe mai clar situația în care ne aflăm, avem prețurile la jumătatea celor din Franța, dar venitul salarial mediu net este de aproximativ 20% din cel consemnat în Hexagon (417 euro la noi și 2.180 euro la ei).
Or, dacă ne raportăm la cota de 55% rezultată la nivelul PIB/locuitor prin ajustarea cu puterea de cumpărare, rezultă o valoare exprimată în euro de circa 30% din media UE (atât ar trebui să fie puterea noastră de cumpărare la salariile de aici și prețurile mediii din Europa).
Cu alte cuvinte, contrar retoricii publice și clișeelor încetățenite, din perspectivă europeană, nu prețurile sunt prea mari ci salariile sunt prea mici.
Mai mici decât ne-ar da dreptul raportarea la PIB-ul exprimat în euro, deoarece partea care revine muncii la distribuirea rezultatelor activității economice este semnificativ mai mică la noi decât la ei. Cu alte cuvinte, pentru convergența reală și adoptarea euro nu este suficient să creștem PIB-ul pe locuitor la 60% din media UE, mai trebuie să aducem și partea care revine salariilor în PIB la media UE. Mai detailat dupa zambet,

—————————————————————————————————————————————–

.…alta comparatie,,,

Ce au in comun Afganistanul si Germania?
Sunt singurele tari care nu au limita de viteza pe autostrazi!
Si care e diferenta intre ele? Afganistanul nu are autostrazi.

————————————————————————————————————————————–

Pe categorii, țara noastră figurează pe locul doi la cea mai ieftină mâncare și băuturi nealcoolice (categorie la care ocupăm detașat primul loc în Uniune ca pondere în coșul de consum al unei gospodării) și pe locul al treilea la băuturi alcoolice plus tutun (ceea ce nu e tocmai bine din perspectiva sănătății), respectiv la categoria restaurante și hoteluri (unde ne vom apropia de Bulgaria, odată cu reducerea taxării).

După cum era de așteptat, cel mai mare ecart dintre țări la nivelul prețurilor pe categorii de produse și servicii se regăsește la hoteluri și restaurante, unde proporția este de 3,2:1 și la băuturi alcoolice și tutun, unde este de 2,9:1.
La polul opus, o diferență de prețuri maximă mai mică de 40% se înregistrează la electronice și una de 70% la haine.

Cu un nivel de 86% din media UE, prețurile la haine din România figurează de-abia pe locul 6-7, împreună cu Croația într-un top al celor mai ieftine articole de îmbrăcăminte, fiind mai mari chiar decât în Spania (unde se situează la 85%).

La electronice, situația este inversă, adică stăm cel mai prost, cu un nivel de 107% din media UE. Astfel, ne poziționăm pe locul al șaptelea în topul celor mai scumpe produse audio-video etc. și la doar două puncte procentuale sub podium. Asta deși sau tocmai pentru că retailul este dominat de câteva mari rețele de magazine, care ar putea fi investigate mai atent de autoritățile cu atribuții în domeniu.

La categoria de echipamente pesonale pentru transport, figurăm pe locul cinci în ordinea celor mai ieftine mașini, motociclete, biciclete etc., cu doar 86% din media UE și de puțin după Slovacia, una din forțele producătoare de autoturisme din regiune (care are doar 84%).

De reținut, din perspectiva reducerii generale a TVA la alimente de la 1 iulie 2015, doar transmiterea cât mai deplină a acesteia în beneficiul consumatorilor ne-ar duce la o valoare relativă a prețurilor la alimente la concurență cu campioana europeană în materie, Polonia.