De ce nu doresc IMM-urile raspunderea penala pentru neplata contributiilor

 

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat, intre 12-18 decembrie 2017, Testul IMM pentru proiectul de OUG pentru modificarea si completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative care a vizeaza angajarea raspunderii penale pentru neretinerea si neincasarea, retinerea si neplata impozitelor si contributiilor.

Respondentii, in numar de 544, sunt 58,8% microintreprinderi, 23,1% intreprinderi mici, 11,9% intreprinderi mijlocii, 2,5% intreprinderi mari si 3,7% alta forma juridica.

Intrebati daca au intampinat dificultati in retinerea si plata, in tot sau in parte a impozitelor si contributiilor, 74,1% dintre respondenti au raspuns pozitiv .

Printre cele mai importante motive care au creat dificultati in retinerea si plata, in tot sau in parte a impozitelor si contributiilor, respondentii au mentionat: neincasarea la timp a facturilor de la beneficiar (92,2%); plata intarziata din contractele de achizitie publica (80,7%); factori aleatorii (blocaje in economie, conditii meteo nefavorabile; 69,5%); dificultati privind obtinerea unui credit bancar sau a altor finantari (46,4%).

Intrebati daca sunt de acord cu angajarea raspunderii penale pentru neretinerea si neincasarea, retinerea si neplata, in tot sau in parte, in cel mult 30 de zile de la implinirea termenului legal, a 32 de impozite si contributii, 94,4% au raspuns ca nu sunt de acord.

Printre cele mai importante efecte negative identificate de catre respondeti ce pot aparea ca urmare a adoptarii Ordonantei de urgenta, se numara: sporirea controalelor abuzive, ca urmare a indemnizatiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF si MFP (87%); inchiderea societatilor (74,4%); concedierea personalului si somaj (65,9%); reducerea veniturilor la buget, ca urmare a inchiderii societatilor si plata indemnizatiei de somaj si ajutoare sociale (49%); reducerea investitiilor (36,6%).

In ceea ce priveste efectele pozitive identificate de catre respondeti ca pot aparea ca urmare a adoptarii Ordonantei de urgenta, se numara cresterea veniturilor la buget din impozite si contributii (69,2%); cresterea conformarii la plata obligatiilor fiscale (54,8%); niciun efect pozitiv (38,7%); protectia persoanelor carora li s-au retinut impozite/contributii (30,8%).

Intrebati ce masuri considera ca ar contribui la rezolvarea problemelor generate de neretinerea si neincasarea, retinerea si neplata impozitelor si contributiilor”, respondentii au mentionat:

– esalonarea platii impozitelor si contributiilor pentru motive intemeiate (59%);

– luarea in considerare a tuturor factorilor aleatorii care afecteaza cash-flow-ul societatii (neincasarea la timp a facturilor, plata intarziata din contractele de achizitie publica; 58,4%);

– acordarea de facilitati fiscale, avand in vedere ca se face un serviciu statului (se retine si se vireaza la buget obligatii pentru alte persoane; 52,2%);

– masuri de preventie (47,7%);

– masuri de negociere, orientare, consiliere pentru gasirea unor solutii de redresare (38,5%).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

+ 40 = 41