De necrezut, s-a reparat o mare nedreptate, de azi e neconstitutionala pedeapsa cu inchisoare pentru neplata in 30 de zile a impozitelor cu retinere la sursa

121-768x300

De necrezut, dar s-a reparat in sfarsit, o foarte mare nedreptate, s-a declarat neconstitutionala pedeapsa cu inchisoare pentru neplata in 30 de zile a impozitelor cu retinere la sursa. Decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitutionala norma care incrimineaza infractiunea de evaziune fiscala care se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda pentru retinerea si nevarsarea in cel mult 30 de zile a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa, a fost bine primita de specialistii fiscali, care mai jos, emit pareri avizate cu referire directa la aceasta masura.

Practic s-a reparat o nedreptate ce exista inca de cand a fost introdusa aceasta prevedere pentru ca din pricina neplatii obligatiilor la buget in cel mult 30 zile de la scadenta lor ¬ in opinia mea un termen extrem de scurt – din cauze independente de vointa debitorului (de ex. facturi neincasate de la terti, chiar si de la stat, in contextul actualului blocaj financiar de pe piata) se ajungea la situatia in care se acumulau acele datorii fiind in imposibilitatea de a le achita. In baza legiii 241/2005 referitoare la evaziunea fiscala, organele fiscale iti faceau plangere penala la Parchet iar acesta prin deschiderea dosarului penal incepea urmarirea penala a debitorului.

In alta situatie in urma ordinii stingerii obligatiilor catre bugetul statului , intrucat platile contribuabilului se fac in contul unic pt contributii sociale si impozit pe salarii , organul fiscal stingea alte obligatii in ordinea vechimii lor nu cele cu stopaj la sursa ( atat vechi cat si noi ) ce erau incriminate ca infractiune cf Legii 241/2005 , contribuabilul neavand posibilitatea de a alege ce anume sa achite din debitele datorate, si exista ca chiar si dupa plata suspiciunea sa se mentina. Desi legea precizeaza sintagma ¬cu intentie¬de multe ori acest termen nu era justificat de catre politist in mod obiectiv , astfel ca debitorul trebuia sa isi dovedeasca nevinovatia eventual intr-un proces in instanta. Mai multe detalii dupa un zambet cuvenit….

——————————————————————————————————————————————–

regular_smile,,,,,precum politia economica la anchetele pentru taxe neplatite, mama il iscodeste pe Bula.

Mama:

– Ia zi, Bulisor, ce a zis tatal tau cand a cazut pe scari?
Bula:

– Sa repet si injuraturile?
Mama:

– Nu, Bulisor!
Bula:

– N-a zis nimic!

——————————————————————————————————————————————–

Decizia curtii constiututionale stabileste ca de la momentul publicarii deciziei, persoanele care se fac vinovate de retinerea si nevarsarea tuturor impozitelor si contributiilor sociale care conform legii fiscale trebuie retinute la sursa de platitorul de venituri nu mai pot fi incriminate penal. Din punct de vedere al mediului de afaceri, consider ca decizia curtii Constitutionale este bine-venita mai ales in contextul in care de la introducerea art 6 in legea 241/2005 autoritatile fiscale si organele de control de orice natura au intocmit dosare penale administratorilor care au retinut dar nu au varsat catre bugetele corespunzatoare, in termen de 30 de zile, orice fel de sume retinute. Acest articol a fost adoptat initial cu scopul de a evitata abuzul de lege si de a impune societatilor comerciale o anumita disciplina in virarea catre bugetele corespunzatoare, cu precadere, a sumelor retinute cu titlul de contributii sociale si de sanatate, numai ca, data fiind ambiguitatea lui, in multe situatii, am asistat la extinderea cu usurinta a notiunii de impozit/taxa/contributie cu retinere la sursa sanctionabila penal la situatii care nu ar fi permis o astfel de abordare fara o cercetare prealabile foarte temeinica in scopul identificarii intentiilor de frauda fiscala ale faptuitorului (de exemplu nevarsarea la buget, in termen de 30 de zile, a impozitului pe redevente retinut unui nerezident a fost considerata uneori motiv de sesizare a organelor de cercetare penala fara ca organul de control fiscal sa identifice in mod concret intentia de fraudare).

In foarte multe situatii, angajatorii au fost condamnati pentru inregistrarea cheltuielilor cu salariile pe statul de salarii, efectuandu-se retinerea impozitelor datorate de salariati fara ca societatile sa dispuna de numerar. In acest context, aceasta sintagma de retinere a impozitelor incrimineaza culmea, aceea de a calcula salariile, retinand scriptic impozitele.

Insa, in momentul in care platile de salarii nu sunt efectuate iar retinerea impozitelor este doar o contabilizare scriptica a acestor obligatii fara ca aceasta sa aiba si suportul in bani aferent retinerii respectivelor impozite, pentru aceasta situatie contribuabilul este condamnat fara vina si decizia Curtii Constitutionale este corecta.

Ca si un contraexemplu negativ, am avut in analiza si o situatie de infractiune ce indeplinea toate conditiile de a fi pedepsita cu inchisoarea. Un notar public, in ciuda respectului pentru aceasta profesie, a retinut din pretul de vanzare al terenurilor si caselor tranzactionate in fata acestuia, impozitul datorat de vanzatori persoane fizice pe care nu l-a achitat timp de multi ani la buget, fapta in cercetarea organelor penale. Astfel, nu putem sa constatam decat ca aceasta persoana primeste un ajutor neasteptat din partea Curtii Constitutionale. Per ansamblu, probabil sunt mai multi oameni cinstiti decat cei necinstiti iar decizia Curtii Constitutionale are mai multe rezultate pozitive decat negative.

Dupa publicarea acestei Decizii a CCR in Monitorul Oficial , legiuitorul are termen ca in 45 zile sa puna de acord legea 241/2005 cu aceasta exceptie de neconstitutionalitate a art 6 din lege . In urma acestui fapt , dosarele penale existente la organele de urmarire penala pt aceasta fapta ar trebui sa primeasca solutia de neincepere a urmaririi penale sau scoatere de sub urmarire penala iar cele aflate pe rolul instantelor sa fie suspendate sau achitate , deoarece fapta nu mai este sanctionata penal.

Contribuabilii de buna credinta care din anumite motive independente de vointa lor , care nu reusesc sa-si achite obligatiile la buget ( cele cu stopaj la sursa ) vor beneficia de un tratament egal in fata legii ( in urma neplatii acestora se acumuleaza accesorii ( majorari de intarziere) ce vor duce la executarea silita a debitorului sau intrarea sa in insolventa si nu intocmirea unor sesizari penale si urmarirea penala a acestuia ca pana acum ) .

In urma acestei eliminari din textul legii 241/2005 a art 6 , se da posibilitatea aplicarii contraventiei si nu sanctiunii ca si o infractiune prevazute la art 219 alin (1) lit p din Codul de Procedura Fiscala :
¬¬Art. 219 Contraventii (…) p) retinerea si nevarsarea in totalitate, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni¬

Din momentul in care nevarsarea retinerilor la sursa la buget in termn de 30 de zile nu mai poate fi incriminata penal pe baza prevederile art.6 din legea 241/2005, este posibil ca incadrarea unor astfel de situatii in categoria infractiunilor de evaziune fiscala sa se faca cu mai mare greutate ca pina acum. De asemenea, imposibilitatea folosirii lui, asa cum am aratat si mai sus, va duce la scaderea numarului de dosare penale intocmite fie neglijent fie abuziv. Cu toate acestea, dat fiind caracterul anti-abuz al prevederilor acestui articol, sunt de parere ca ar trebui gasite alte soluti care sa protejeze salariatii societatilor comerciale de comportamentul incorect al conducatorilor acestora ( de exemplu, introducerea in codul fiscal/codul de procedura fiscala a unor amenzi mari aplicate personal administartorilor care decid nevarsarea in timp util a sumelor retinute din salariile angajatilor cu titlu de contributii sociale si/sau de sanatate)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

40 + = 50