Decizii de forță la Bruxelles: Europa grăbește autonomia strategică. Statele primesc liber la cooperare militară aprofundată

2012-11-25t062520z_1156343006_gm1e8bp13mr01_rtrmadp_3_china-465x390

Cei 56 de miniștrii de externe și de apărare ai UE reuniți luni la Bruxelles au convenit accelerarea procesului pentru îmbunătățirea cooperării militare în afara NATO a statelor membre, pentru a pregăti Uniunea să răspundă unui eventual izolaționism al SUA după alegerea lui Donald Trump ca președinte.

Oficialii europeni au fost de acord, pentru prima dată, cu un plan privind trimiterea unei forţe de reacţie rapidă care poate interveni în afara Europei. pentru stabilizarea situațiilor de criză înainte ca astfel de misiuni să fie preluate de „Căștile albastre” ale ONU.

O altă propunere, acceptată chiar și de Marea Britanie, în cele din urmă, este cea pentru noi cartiere generale militare europene care să fie folosite însă doar pentru minisiuni civile, neoperative, de exemplu pregătirea soldaților în Irak.

Comisarul pentru politică externă, Federica Mogherini, a insistat însă că planul convenit la Consiliul miniștrilor de externe și apărare nu prevede formarea unei armate europene, statele membre păstrându-și controlul asupra armatelor naționale. Este vorba mai degrabă despre impunerea Europei ca o “superputere ce crede în multilateralism și cooperare.”

Șefa dimplomației europene a declarat că UE intenționa acest lucru înainte de alegerea lui Trump (datează de după atacurile teroriste de la Paris, din 2015) și decizia Uniunii de îmbunătățire a cooperării în acest domeniu va fi binvenită în SUA. Ar trebui să fie salutată și de președintele ales de la Washington, Donald Trump, care le-a cerut aliaților să-și onoreze obligațiile asumate în cadrul NATO, respectiv alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării.

Ea a adăugat că este încă prea devreme pentru a ști ce va face Donald Trump, dar “există o nevoie a europenilor de a avea singuri grijă de ei” în termeni de securitate.

Planul, susținut de Germania, Franța Italia și Spania, va permite achiziții coordonate de echipamente militare (funcție de nevoile statelor și UE), precum și activarea forțelor comune de intervenție rapidă, care există deja, dar nu au fost folosite până acum.

Așa-numitele „grupuri de luptă” ale UE sunt operaționale din 2007, au o dimeniune similară unul batalion – 1.500 de militari, dar nu au fost utilizate niciodată până acum.

Potrivit planului acceptat luni, aceste grupuri de luptă vor fi finanțate de la buget UE și ar putea exista unele facilități fiscale (precum acceptarea depășirii deficitelor bugetare) pentru statele care vor să investească mai mult în apărare.

Achiziții coordonate de echipamente presupune schimbul de infomații între statele membre pentru dezvoltarea capabilităților pe baza unei mai mari convergențe a necesităților:

politica și cheltuielile în materie de apărare rămân prerogative naționale, dar niciun stat membru nu își poate permite să facă acest lucru în mod individual
UE va asista statele membre și își va spori contribuția la securitatea și apărarea Europei, în conformitate cu tratatele
Sincronizarea treptată și adaptarea reciprocă a ciclurilor naționale de planificare în domeniul apărării și a practicilor de dezvoltare a capacităților pot îmbunătăți convergența strategică între statele membre
Planul va fi semnat la Consiliul European din decembrie, iar detaliile financiare urmează a fi discutate anul viitor.

Doar cinci state membre NATO – Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, Polonia și Estonia – alocă în prezent 2% din PIB pentru apărare, conform cerințelor NATO. Europa trebuie să poată acționa și fără SUA, dacă va fi nevoie. Planul confirmă intenţia Europei de a acţiona fără Statele Unite, dacă va fi nevoie:

„Miza de astăzi este autonomia strategică a Europei, astfel încât să fie capabilă să decidă singură asupra chestiunilor de securitate, indiferent că este în interiorul NATO, în cadrul unei coaliţii, al unui cadru al Naţiunilor Unite sau de sine stătătoare”, a declarat ministrul francez al apărării, Jean-Yves le Drian.

„Acest lucru îi va permite Europei să se îndrepte spre autonomia strategică”, a completat el.

În opinia sa, discursul de campanie al lui Donald Trump indică limpede existența riscului ca SUA să întoarcă spatele Europei. Şeful diplomaţiei belgiene, Didier Reynders, a afirmat că victoria lui Donald Trump oferă “Uniunii Europene posibilitatea de a merge mai departe”.

“Trebuie să consolidăm capacităţile de apărare şi securitate. UE trebuie să găsească modalităţi de a se face auzită în acţiunile de căutare a soluţiilor politice, trebuie să se asigure că nu vor fi conversaţii doar între Washington şi Moscova, ci Uniunea Europeană trebuie să fie cu adevărat prezentă la masa discuţiilor”, a completat Reynders.

“Trebuie să fim pregătiți și capabili să descurajăm și să răspundem amenințărilor externe, precum și să ne apărăm împotriva acestora.

Deși NATO există pentru a-și apăra membrii – majoritatea cărora sunt europeni – de atacuri externe, europenii trebuie să fie mai bine echipați, pregătiți și organizați pentru a contribui în mod decisiv la astfel de eforturi colective, precum și pentru a acționa autonom dacă și atunci când este necesar”, a spus Federica Mogherini.

Marea Britanie – critici atenuate

Marea Britanie, care anterior a criticat dur propunerile Franței și Germaniei de creare a unei armate europene și chiar de îmbunătățire a cooperării în domeniu considerând că atribuțiile s-ar suprapune cu cele din inetriorul NATO, nu și-a folosit veto-ul.

“Ceea ce trebuie să facă Europa este să investească mai mult în apărarea sa”, a declarat luni ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, insistând că apartenența la NATO presupune bugete de 2% din PIB pentru armată.

Integrare militară în două viteze

Documentul aprobat luni autorizează oficialii să lanseze cooperarea structurată permanentă (PESCO) și permite statelor care doresc să se angajeze într-o cooperare militară mai aprofundată să facă acest lucru fără a aștepta consensul celorlalți membri ai UE.

Ministrul italian al apărării, Roberta Pinotti, a declarat că abordarea pe modelul două viteze nu este obligatorie: “Dacă Europa va reuși să meargă la aceeași viteză, va fi grozav. Dar dacă există membrii reluctanți, în timp ce alții vor să facă pași mai departe, nu cred că trebuie să ne îngrijorăm.”

Printre deciziile luate luni se numără și misiuni militare pentru pregătirea armatelor din Libia și Irak, nu însă pentru a participa la lupte.

Europa are nevoie de forțe comune care să fie trimise, atunci când va fi nevoie în afara continentului, în situații cu risc de securitate care apar în zonele învecinate, de exemplu în Africa. În aceste cazuri, operațiunile vor fi coordonate de structurile de comandă naționale.

Avertismentele polonezilor

Britanicilor li s-au alăturat și polonezii, în ceea ce privește îngrijorările privind viitoarea relație UE – NATO: “Nu poate exista rivalitate (între UE – n. red.) cu NATO sau cu SUA”, a atras atenția ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski. În opinia sa, structurile militare ale UE nu trebuie să se concentreze doar pe Africa și Orientul Mijlociu, așa cum propune Strategia de securitate a UE, ci trebuie să aibă o abordare de 360 grade a amenințărilor la adresa UE, adică să le includă și pe cele venite dinspre Rusia.

De asemenea, Polonia a cerut ca planurile de reformare a achizițiilor militare să nu ducă la preluarea companiilor de armament din Europa de Est de către competitorii vestici.

“Toate statele [trebuie] să ia parte la controlarea lor [forțelor europene]”, a mai spus Witold Waszczykowski, care a explicat că Polonia se opune unei conduceri într-un format fix, care să aparțină doar unor state.

Polonia și Ungaria sunt convinse că vor o colaborare bună cu noua administrație de la Washington.Marea Britanie, Polonia și Ungaria nu sunt deloc îngrijorate din cauza alegerii lui Donald Trump în SUA, considerând că acest lucru poate fi chiar benefic pentru Europa.

Polonezul Waszczykowski a declarat, de altfel, că așteaptă în următoarele săptămâni soldații militari promiși de SUA și că nu există îndoieli referitoare la viitoarea colaborare dintre cele două țări în acest domeniu:

“Sunt liniștit. Cred că vom avea contacte bune cu noua administrație” de la Washington, a spus el. Ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, a atacat ceea ce el a numit “isteria politică ce a cuprins elita politică europeană” după victoriaa lui trump.

“Noi credem că alegerea lui Donald Trump este un lucru bun”, a adăugat el, insistând că elitele liberale din SUA și UE trebuie să respecte voința poporului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

− 2 = 2