Ordonanta ridicola din cancelaria lui Dragnea, gratiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați si o mică listă de beneficiari celebri

IMG_0597

După rezolvarea creșterilor salariale și modificare a Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi cea care se referă la statutul celor anchetați și condamnați.

Ordonanțele de grațiere și de modificare a codurilor penale par făcute ”ca la croitor” – cu materialul și la cererea clientului.

O bună parte din prevederile din cele două proiecte afișate miercuri pe site-ul Ministerului Justiției par a fi concepute cu dedicație – atât pentru unii politicieni deja condamnați, cât și pentru unii din cei aflați în anchete și procese.

Amănunt foarte important: În plus, proiectul grațierii are ca autor, în metadatele documentului, o persoană din cabinetul de la Camera Deputaților al lui Liviu Dragnea. Iar situația judiciară a dlui. Dragnea ar beneficia, într-un mod avantajos, de ambele proiecte.

Relatarea de față încearcă să acopere – printr-o abordare rotundă, 4 aspecte :

1: Ce prevăd, de fapt, prevederile OUG care modifică radical abordarea Justiției – cine sunt beneficiarii grațierii și amnistiei mascade prin dezincriminarea unor fapte

2:Care sunt problemele procedurale pe care graba guvernului le-ar putea ridica

3: Reacția Justiției

4: Problemele de constituționalitate ale documentelor

În pofida afirmațiilor făcute de ministrul Justiție – Florin Iordache, și a premierului – Sorin Grindeanu, două Ordonanțe de Urgență urmau să fie aprobate în ședința de miercuri a Guvernului: Ordonanța pentru pentru graţierea unor pedepse și Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

OUG graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

De grațiere nu ar fi trebuit să beneficieze și autorii unor fapte grave, care sunt enumerate la pedepsele de sub cinci ani.

Foarte important: Ordonanța conține și o grațiere a unei jumătăți din pedeapsă, fără să se precizeze o limită a pedepsei.

Se spune doar că această grațieree este posibilă în cazul:

persoanelor care au implinit varsta de 60 ani
femeilor insarcinate (gravide)
persoanelor care au intretinere minori cu varsta de pana la 5 ani
În aceste condiții s-ar putea încadra și infractori periculoși, precum violatorii, pedofilii, tâlharii și chiar criminalii.

Scutiri (cu dedicație) de la recuperarea prejudiciilor

O altă mare problemă legată de grațiere este recuperarea prejudiciilor. Ar scăpa, fără să înapoieze prejudiciile create prin infracțiune, unii din cei grațiați parțial.

Deși OUG scrie, la un moment dat că “Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate”,

proiectul menționează, câteva rânduri mai jos, că această prevedere Nu se aplică și condamnaților pentru care se grațiază parțial, adică aflați într-una din următoarele situații:

cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;
cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale
Grațierea condamnaților cu suspendare și rostul acesteia

OUG conține însă o prevedere care nu are nici o legătură cu suprapopularea din închisori, invocată de guvern, și care nu apare în nicio altă lege anterioară de grațiere, dar care l-ar putea ajuta, de exemplu, pe Liviu Dragnea în cazul condamnării cu suspendare din Dosarul Referendum.

Potrivit proiectului, sunt grațiați și cei condamnați cu suspendare -“Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată”.

Asta înseamnă că Liviu Dragnea poate fi premier în această primăvară, fiindcă se consideră că și-a terminat termenul de încercare de 4 ani și cazierul este astfel “curățat”.

Beneficiari concreți ai acestei forme de grațiere :

Între cei care vor putea beneficia de grațiere – unii în urma condamnărilor, iar alții prin grațierea faptelor – se numără politicieni condamnați sau judecați în prezent :

Liviu Dragnea – în dosarul Referendumul
Dan Voiculescu – înclusiv în ce privește anularea recuperării prejudiciuluiCălin Popescu Tăriceanu (dosarul de mărturie mincinoasă)
Nicușor Constantinescu –
Monica Ridzi
Călin Popescu Tăriceanu – dacă va fi condamnat în dosarul aflat pe rol va fi grațiat automat
Autorul Proiectului Grațierii – în calculatorul de la Cancelaria de la Cameră a lui Liviu Dragnea

Metadatele proiectului OUG pentru grațiere conțin un detaliu ce întărește impresia de reglementare cu dedicație.

În timp ce toate celelalte trei documente din pachet (nota de fundamentare a grațierii, proiectul și nota de fundamentare a OUG pentru modificarea codurilor) conțin ca semnătură un nume de funcționar din Ministerul Justiției, documentul proiectului de grațiere o are la autor pe “anca.spiridon”

Nu există o angajată cu acest nume la Ministerul Justiției și singurul bugetar cu acest nume și declarație de avere din România și care putea intra în lanțul oficial al elaborării acestui act este Anca Mihaela Spiridon, director general la Cancelaria președintelui Camerei Deputaților.

Semnătura “prenume.nume” este specifică documentelor create din Wordul computerelor de la Camera Deputaților. Semnăturile celor de la MJ sunt “Prenume Nume”.

Întrebată dacă documentul a trecut prin calculatorul său, Anca Spiridon a negat și a spus că nu știe absolut nimic.

Pe proiect, în metadate, apare și numele unui funcționar din Ministerul Justiției, dar la Last Modified – “Marinela Eni” este agent secretariat la Unitatea de Management Public și Planificare Strategică.

Faza a doua: Amnistia mascată prin dezincriminarea unr fapte de corupție aflate deja în anchetă sau pe rolul instanțelor

Sub pretextul introducerii în codurile penale a deciziilor Curții Constituționale, cea de-a doua OUG operează o dezincriminare a mai multor fapte de corupție:

a) Neglijenţa în serviciu dispare, pentru că Art. 298 din CP ar urma să fie abrogat

b) Abuzul în serviciu : Pagubele mai mici de 50.000 de euro nu mai sunt infracțiuni

Cum ar urma să arate articolul:

“Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”

Consecințe:

se introduce prevederea că infracţiunea se va investiga la plângerea persoanei vătămate, ceea ce face imposibilă acuzația în cazul în care partea vătămată este decedată, de exemplu
va fi investigat doar dacă paguba este de peste 200.000 de lei, un plafon foarte ridicat, ținând cont că există primării, de exemplu, unde suma totală a investițiilor prevăzută în buget nu ajunge la un milion de lei. Ar scăpa din cauza introducerii plafonului, de exemplu, Liviu Dragnea, în Dosarul Bombonica (unde prejudiciul este de 108.000 lei)
vor fi puși în libertate cei care își pedepsesc pedeapsa pentru abuz în serviciu cu pagubă sub 200.000 lei
pedeapsa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte acesta infracţiune se reduce de la şapte la trei ani. Asta înseamnă că multe dintre persoanele cu dosare de abuz în serviciu aflate în faza anchetei vor scăpa de condamnare, pentru că se micșorează automat și perioada de prescripție (odată cu diminuarea pedepsei)
c) Conflictul de interese

Cum va arăta:

Fapta funcţionarului care, “în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, este sancţionată”.

Consecințe:

Introducerea termenului “necuvenit”face legea deosebit de permisivă.

d) Denunțul (apare în Codul de procedură penală)

Modificare:

este introdus un termen de valabilitate: denunțul trebuie depus “la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”

Consecințe:

Orice faptă penală semnalată la mai mult de jumătate de an de la comiterea ei nu va avea valoare juridică, adică dispar mult peste 50% din dosarele DNA.

Denunțurile sunt foarte importante în dosarele de trafic de influență sau de mită, majoritatea cazurilor anchetate la DNA fiind începute cu un denunț: dosare ale Elenei Udrea, Sorin Blejnar, Microsoft 2, dosarul în care este acuzat Bogdan Olteanu, Dan Șova și Victor Ponta în CET Govora etc.

Politicieni care scapă ca urmare a dezincriminării :

Liviu Dragnea – în dosarul de abuz
Titus Corlățean (abuz în serviciu pentru votul din diaspora, alegerile prezidențiale din 2014)
Gabriel Oprea
Nicușor Constantinescu
Marian Vanghelie
Elena Udre (Gala Bute)
Sorin Blejnar
Vasiel Blaga
Bogdan Olteanu
Miniștri din ”Lotul Microsoft”
Mulți, mulți alții din teritoriu

Procurorul general – “Proiectele cu dedicație” și “o inginerie juridică”

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție precizează într-un comunicat că “promovarea unor acte de clemență de genul grațierii și amnistiei – în condiții de netransparență și fără o prealabilă consultare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum prevede legislația în vigoare, nu doar că ar fi în contradicție cu obiectivele Ministerului Public, dar ar fi de natură să demonstreze lipsa de voință și slăbiciunea autorităților statului în fața criminalității”.

Șeful instituției, procurorul general Augustin Lazăr, a declarat miercuri, la intrarea la CSM, despre cel de-al doilea proiect de OUG (de modificare a codurilor penale) că este un proiect cu dedicație și pentru dezincriminarea unor categorii de acte sociale:

”S-ar vedea ca dezincriminarea este făcută cu dedicație. Lucrurile sunt foarte clare și nu aș dori să le analizez mai profund pentru că sunt foarte clare. (…) Nu avem nevoie să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citește textul. La fel și cu alte fapte. Ar fi total exagerat, spre exemplu, ca la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer”.

În ceea ce privește grațierea, Lazăr a calificat proiectul drept penibil.

CSM a anunțat și el că va analiza prin direcția de specialitate proiectele și va avea o ședință pentru stabili un punct de vedere.

Șefa Înaltei Curți – Trebuie văzut dacă efectul este acela de a intimida lupta împotriva corupției

Cristina Tarcea, președinta ICCJ, întrebată dacă proiectele au fost elaborate cu dedicație, a răspuns: “Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spaţiul public, aşa pare (cu dedicaţie – n. red.) a fi”.

“Trebuie văzut în ce măsură beneficiază infracţiunile cu un pericol social redus şi în ce măsură efectele acestui proiect nu ar fi acelea de a intimida lupta împotriva corupţiei. Am trimis deja materialul, spre studiu, direcţiei legislaţie, să vedem care va fi impactul dispoziţiilor”, a mai spus preşedintele instanţei supreme, referindu-se la analiza pe care Înalta Curte a început-o deja.

Analiza ce va rezulta va fi trimisă Guvernului până pe 23 ianuarie, așa cum au solicita Sorin Grindeanu și Sorin Grindeanu.

Laura Kovesi – Mă îndoiesc de buna credință a ministrului Justiției

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a explicat miercuri că a avut săptămâna trecută o discuție cu Florin Iordache și acesta promisese că va discuta cu cei din justiție orice eventuală modificare a codurilor penale, promisiune ce nu a fost respectată:

“În acest moment eu mă îndoiesc de buna-credință, cel puțin a ministrului de Justiție, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte și nu după (…), mă îndoiesc că este de bună-credință”.

Grațierea nu se poate face prin OUG

Potrivit judecătorului Cristi Danileț, fost membru CSM, demersul Guvernului este din start neconstituțional, întrucât, conform art. 73 alin. 3 din Constituția României, grațierea colectivă se dispune prin lege organică. În acest domeniu nu pot fi adoptate nici ordonanțe de către Guvern, potrivit art. 115 Constituție.

Mai mult, există o lege – cadru privind grațierea, Legea 546/2002, iar aceasta precizează foarte limpede:

Art. 2
Gratierea poate fi acordata individual, prin decret al Presedintelui Romaniei, potrivit art. 94 lit. d) din Constitutia Romaniei, sau colectiv, de catre Parlament, prin lege organica, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constitutie.

Mari nereguli din Ordonanța grațierii

În ordonanța grațierii există și alte nereguli grave de fond, precum faptul că se grațiază fapte, așa cum se procedează de fapt prin legile amnistiei, și nu pedepse, cum spune și Lega 546/2002.

Nu se rezolvă supraaglomerarea

Guvernul Grindeanu susține că scopul grațierii este aerisirea penitenciarelor, dar într-o declarație dată miercuri de ministrul Florin Iordache, doar 2.500 de persoane aflate în închisoare ar fi eliberate. Dar, potrivit statisticilor, capacitatea normală din pușcării este depășită cu aproximativ 8.000 de persoane. În plus, mulți dintre cei eliberați vor recidiva în primul an după liberare, așa cum arată tot statisticile Administrației Penitenciarelor – procentul obișnuit este de circa 50%, ceea ce însemană că până la sfârșitul anului supraaglomerarea va fi cam aceeași.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

34 − = 28