Drumurile României nu au culoare politică

Federaţia Patronilor Bihor în parteneriat cu Instituţia Prefectului judeţului Bihor au fost amfitrionii Conferinţei Naţionale a Constructorilor de Drumuri din România, ce a avut loc la Hotel Continental Oradea, în data de 09-10 mai 2014. Mai mult, discuţiile oficiale s-au prelungit până în dimineaţa zilei de 11 mai.

Aşteptaţi şi în cele din urmă sosiţi au fost Ministrul Transporturilor, dl. Dan Şova şi directorul CNADNR, dl. Narcis Neaga.

Romanii, mari constructori de drumuri şi poduri, aveau ca deviză „VIA VITA”!
Infrastructura duce la dezvoltare, la progres. Sau cum spunea dl. dr. ing. Lucaciu Gheorghe – „drumul dezvoltării trece prin dezvoltarea drumurilor”. Modernizarea drumurilor este o prioritate naţională, însă prioritizarea proiectelor se dovedeşte a fi o activitate laborioasă şi plină de neprevăzut, de la procedurile actuale de alocare a lucrărilor, pare-se greoaie, la eficienţa scontată. Conferinţa, care în final s-a întins pe durata a 3 zile, a facilitat discuţii la aceeaşi masă a principalilor actori în realizarea infrastructurii rutiere din România.

Prima zi a Conferinţei a debutat cu un workshop în care s-au identificat locurile unde există gâtuiri în atribuirea şi derularea contractelor de lucrări pentru modernizarea şi realizarea drumurilor, începând chiar din faza de studiu de fezabilitate şi proiectare. Decanul facultăţii de construcţii din Timişoara, dl. prof.dr. ing. Lucaci Gheorghe a prezentat situaţia din Maroc, unde nici o firmă din afara ţării nu poate participa la licitaţia unei lucrări decât dacă se asociază cu o firmă marocană – în ideea de a găsi formule autohtone de a-i feri de discriminare pe constructorii români, care în prezent nu şanse egale cu constructorii din afara ţării. Practic s-a ajuns în situaţia, pentru firmele din România, de a nu putea să participe la licitaţii din constrângeri care nu sunt identice cu cele impuse firmelor străine.

Tocmai din această cauză se întâmplă acum ca firme de apartament, cu un computer şi fără angajaţi – sau, cum este cazul – o firmă de pază – să poată participa la licitaţii în construcţii, să nu aibă capacitatea de a finaliza o lucrare câştigată, să facă contestaţii şi să nu aibă nici un fel de repercusiuni asupra reputaţiei firmei respective. Practic, imprecizia legislativă şi modul relativ complicat de modificare a prevederilor legale, în special cele legate de achiziţiile publice fac ca să existe în prezent multiple verigi în care arbitrariul, lipsa de comunicare şi profesionalism duc la inadmisibile întârzieri.

Nemulţumirile constructorilor de drumuri, sistematizate într-un document, au găsit însă un partener de discuţii deschis şi receptiv la propuneri, în persoana (juridică) a Ministrului Transporturilor. Din propunerile făcute amintim doar cele legate de fişele de date, standarde de cost pe categorii de drumuri, eliminarea din licitaţii a celor care au preţ sub 85% sub aceste standarde, terţii susținători să devină asociaţi cu responsabilităţi şi obligativitatea de a avea certificări din România pentru constructorii de drumuri care aplică la licitaţia unui proiect de drumuri. Nu mai puţin importantă a fost şi propunerea de a echilibra comportamentul statului cu cel al agenţilor economici în ceea ce priveşte calculul penalizărilor la întârzierile de plată. Firmele româneşti din domeniul construcţiilor de drumuri se simt discriminate sub aceste aspecte, ceea ce fără masuri compensatorii, poate duce în scurt timp la
blocaje sau chiar falimente ale acestor firme, cu impact asupra forţei de muncă şi, evident, a taxelor date către stat. Dl. director Dorel Crăciun, de la Drumuri Bihor, a fost mesagerul oamenilor de afaceri, expunând cele mai multe propuneri din cele de mai sus.

A doua zi, cea destinată lucrului în plen ale Conferinţei a debutat cu mesajele Prefectului, dl. Claudiu Pop, care a recunoscut că drumul Marghita – Oradea este departe de a fi european şi Oradea – Beiuş – Ştei – Brad – Deva care pare-se este cel mai deteriorat din ţară. Un fel de etalon al modului cum nu trebuie să arate un drum naţional.
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, dl. Cornel Popa, a reiterat sprijinul necondiţionat şi total dezvoltării infrastructurii rutiere, de căi ferate şi aeroportuare din judeţ, cu zbateri în accesarea de fonduri şi cofinanţare.
Primarul municipiului Oradea, dl. Ilie Bolojan, pragmatic, aşa cum ne-a obişnuit deja, a punctat strategia de decongestionare a traficului urban în centrul urbei, politica de parcări descurajantă pentru staţionarea în mijlocul oraşului şi fluidizarea traficului greu preluat de pe bretelele drumurilor naţionale ce intră în Oradea. Viziunea domnului primar l-a transformat dintr-un administrator local, într-un artizan al drumurilor şi podurilor din oraş, lucru extrem de benefic pentru locuitorii urbei.
Ministrul secretar de stat, Petra Szavics, a reprezentat Ministerul Fondurilor Europene şi a prezentat liniile de finanţare utile pentru construcţia de drumuri din România ce vor fi lansate în viitorul apropiat, e drept, în mare parte destinate aplicatului CNADNR care are proiecte de anvergură naţională. Practic, aplicanții sunt proprietarii drumurilor: administraţia publică locală, judeţeană sau CNADNR-ul în cazul drumurilor naţionale.

Ernst&Young, reprezentat de David Ţiplea, a prezentat un studiu prin care se poate observa cu ochiul liber, deloc încurajator, că suntem campioni. Suntem pe primul loc la corupţie şi tot pe primul loc – de la coadă – la infrastructură rutieră pe cap de locuitor. Trist, dar adevărat!

Directorul general de la Novatex, dna Angela Tebieş, a prezentat o tehnologie de geotextile destinată ranforsării, filtrării protecţiei împotriva coroziunii şi drenajului apei pe drumurile publice. Această tehnologie, una din cele mai moderne din lume, face ca drumurile realizate cu ajutorul ei să sporească în durata de viaţă şi să scadă cheltuielile de întreţinere a acestora.

Studenţii de la facultatea de Construcţii din Oradea au prezentat o platformă sistem de mentenanţă a covorului asfaltic prin refolosirea stratului superficial (2-6,5 cm) ce reduce consumul de resurse şi măreşte viteza de realizare a reparaţiei la cca 3,7-4,2km /10 ore, pe o lăţime de 4 metri. Cu un asemenea ansamblu de producţie s-ar putea realiza peste 100 km/lună reparaţii curente, ceea ce reprezintă o productivitate extrem de ridicată şi pentru cetăţeni, o reluare a traficului pe tronsoanele respective în cel mai scurt timp, cu minimum de riscuri privind circulaţia.

În continuare, dl. director al CNADNR, dl. Narcis Neaga, împreună cu o echipă proprie, a acceptat tirul întrebărilor oamenilor de afaceri, dovedind deschidere şi bunăvoinţă în identificarea punctelor cheie ce pot fi îmbunătăţite în construcţia infrastructurii de transport rutier. Domnia sa a apreciat ca fiind deosebită contribuţia Federaţiei Patronilor în sprijinul autorităţilor naţionale şi locale, pentru un feedback corect, pertinent şi profesional în ceea ce înseamnă tot lanţul trofic al naşterii drumurilor de calitate.

Oamenii de afaceri şi reprezentanţii administraţiei publice locale din Oradea şi Bihor au răspuns invitaţiei ministrului Dan Şova de a participa la un mic dejun pentru discuţii şi concluzii asupra Conferinţei, al cărei generator a fost FPB în strânsă colaborare cu prefectura judeţului Bihor, respectiv cu Ministerul Transporturilor, interesul de a avea drumuri de calitate fiind unanim acceptat, inclusiv la nivel de reprezentare în Parlamentul României a judeţului Bihor, indiferent de culoarea politică.
Domnia sa a primit fără rezerve propunerile rezultate în urma celor două zile de dezbateri, promiţând o analiză şi o susţinere a acestora, dacă respectă condiţiile „simplificării şi clarificării” procesului de realizare, în condiţii legale, a infrastructurii rutiere. Costurile de nerealizare a infrastructurii rutiere se poate transforma rapid, într-o perspectivă regională, într-o piatră de moară pentru comunităţile locale care vor fi astfel ocolite de investitori şi întreprinzători, cu tot cortegiul de consecinţe pentru forţa de muncă şi nivelul de trai.

Printre reuşitele Conferinţei Naţionale de Construcţii de Drumuri se numără:
• Revizuirea proiectelor cu „insulele morţii” – acele alveole destinate calmării regimului de trafic – de pe drumurile naţionale în comunele care nu au centură ocolitoare.
• Stabilirea unui parteneriat strategic cu mediul de afaceri bihorean, prin intermediul FPB, pentru consultări privind strategiile regionale referitoare la infrastructura de transport
• Acceptarea unor propuneri de îmbunătăţire legislativă, ce vor intra în discuţie la forurile competente
• Electrificarea liniei CFR Cluj-Napoca – Oradea într-un termen mediu de realizare
• Creionarea unei viziuni şi au unei strategii – lipsite de culoare politică – privind infrastructura rutieră a municipiului Oradea în perspectiva existenţei Autostrăzii Transilvania pentru a prelua valori de trafic însemnate de pe DN 1 (Cluj), DN 76 (Beiuş) şi DN 19 (Satu Mare).
• Demararea finanţării efective a tronsonului Borş – Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvania, a cărei abordare, sperăm noi, va fi atacată inclusiv dinspre graniţă spre Suplacul de Barcău, pentru a se încerca valorificarea timpurie a primilor kilometri realizaţi. Nu în ultimul rând se urmăreşte transmiterea mesajului ferm pentru partenerii maghiari de angajament în realizarea integrală a autostrăzii ce leagă două lumi: Ardealul de centrul şi vestul Europei.
• Realizarea unor baze de date cu firme „rău famate”, cu reputaţie proastă, în ceea ce priveşte realizarea la timp şi de calitate a contractelor – activitate ce va fi gestionată regional de FPB, în prima fază.

Vă mulţumim pentru disponibilitate!