Economia mondială pare să se relanseze după o serie de probleme politice, dar încă există riscuri

Economia globală este la cel mai înalt nivel după criză, reuşind să depăşească o serie de probleme politice grave, asociate populismului, precum decizia Marii Britanii de ieşire din UE şi abordarea noului preşedinte al SUA, Donald Trump, comentează Financial Times, avertizând că încă există riscuri.

“Se presupunea că Brexit şi Donald Trump urmau să aducă dezastru, perspective sumbre şi conflicte comerciale în economia globală, foamete şi răspândirea epidemiei populismului. Dar timpul rezolvă multe lucruri. Astfel că, în schimb, reuniunea liderilor grupurilor financiare mondiale desfăşurată la Washington a transmis un optimism adecvat anotimpului”, notează Financial Times într-un material intitulat “Economia mondială: După furtunile politice a venit primăvara – în pofida regreselor populiste, relansarea economică este cea mai puternică post-criză”.

“A venit primăvara şi, odată cu ea, primăvara economică”, a declarat Christine Lagarde, directorul general al FMI, cu ocazia reuniunii reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, desfăşurată în perioada 21-23 aprilie la Washington D.C.

Perspectiva încrezătoare a FMI este alimentată de îmbunătăţirea performanţelor economiilor majore pe plan global. În raportul prezentat recent, FMI a îmbunătăţit perspectiva creşterii economice globale pentru prima dată în şase ani, ţinând cont de performanţele Chinei, care a anunţat o creştere economică anuală de 6,9%, pe baza estimărilor primului trimestru, şi de îmbunătăţirea situaţiilor în Japonia şi Europa. Statele Unite se apropie de – dacă nu cumva au atins – o rată ocupaţională completă. Pentru FMI, care anticipează o creştere a PIB-ului mondial cu 3,5% în 2017, cea mai puternică perspectivă este dată de relansarea sistematică a producţiei şi comerţului.

“Ceea ce este diferit de data aceasta este că toate motoarele economice funcţionează pentru prima dată în acelaşi timp. Nu funcţionează la parametri foarte puternici; dar funcţionează”, explică Raghuram Rajan, fost guvernator al Băncii centrale din India şi fost economist-şef la FMI.

“Consolidarea relansării economice chiar se întâmplă”, confirmă un alt fost economist-şef al FMI, Olivier Blanchard, argumentând că efectele crizei economice şi financiare din 2008 şi ajustările spre o creştere economică de nivel doar “mediocru” sunt la final.

“Pentru a sintetiza: chiar dacă politicile în Occident sunt marcate de acumularea preocupărilor generate de un deceniu de creştere economică redusă, economia mondială are cele mai puternice performanţe de după criza financiară”, subliniază Financial Times.

Sigur că, dacă tendinţele anilor post-criză se vor menţine, totul ar putea merge spre un dezastru rapid. Cea mai apropiată ameninţare este reprezentată de scrutinul prezidenţial din Franţa, sondajele de opinie generând preocupare pentru FMI. Dacă liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen ar câştiga scrutinul prezidenţial şi ar pune în aplicare promisiunile de renunţare la moneda euro şi de scoatere a Franţei din Uniunea Europeană, această situaţie “ar genera cu siguranţă perturbări majore”, a atras atenţia Christine Lagarde într-un interviu televizat.

Există şi riscuri asociate politicilor preşedintelui SUA, Donald Trump. Chiar în timp ce Christine Lagarde lăuda noua Administraţie de la Washington, Donald Trump lansa o investigaţie naţională privind importurile de oţel, situaţie care ar putea conduce la impunerea de noi tarife şi ar fi prima concretizare semnificativă a protecţionismului, cu riscul unor măsuri de retorsiune din partea Chinei şi Uniunii Europene. Deşi Donald Trump a transmis unele semnale privind atenuarea naţionalismului economic ca forţă a Administraţiei sale, instinctele lui în domeniile relaţiilor comerciale şi imigraţiei încă par protecţioniste”, notează FT.

“Chiar şi experţii optimişti de la FMI admit că încă există motive importante de preocupare privind starea economiei mondiale. Acumularea datoriilor Chinei şi lipsa de abilitate a autorităţilor de a ţine sub control amplificarea creditării generează în continuare temeri. La fel ca scandalurile de corupţie cu care se confruntă Brazilia, cea mai mare economie din America Latină. În Africa, unde speranţele unei realităţi a creşterii economice erau atât de mari acum câţiva ani, performanţele principalelor economii – Nigeria şi Africa de Sud – au scăzut”, constată Financial Times.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

46 − 40 =