Angajații din centrul de control spațial ESOC de la Darmstadt stau foarte concentrați în fața computerelor, pentru că ei urmăresc startul unei misiuni ambițioase: Europa vrea să ajungă pe Marte.

Fix 15 ani au fost dezbătute concepte și pregătiri preliminare. Marele moment a sosit într-un final. Într-un proiect de colaborare nemaiîntâlnit până acum, Agenția Spațială Europeană și agenția-omolog din Rusia, Roskosmos, au dat startul către Planeta Roșie. Misiunea se numește ExoMars. Obiectivul lor este căutarea de forme de viață pe planeta învecinată, indiferent că acestea există în prezent sau au existat în trecut.

Astăzi la ora 10:31, ora Europei Centrale, racheta cu patru nivele de tip Proton-M s-a ridicat de la stația spațială din Caucaz, Baikonur. La bord se află TGO și Schiaparelli. TGO reprezintă acronimul pentru Trace Gas Orbiter și este o sondă care va cerceta atmosfera marțiană pentru urme de gaz, în principal metan. Pe spatele ei stă Schiaparelli, un dispozitiv de suprafață care se va amplasa pe suprafața planetei Marte la sosirea pe planetă, ce în jurul lunii octombrie a acestui an.

Odată cu această amartizare de test, inginerii ESA vor culege informații importante pentru a doua parte a misiunii: în anul 2018 agenția europeană va trimite pentru prima dată, după proiecte similare ale NASA și ale Rusiei, un rover pe planeta Marte. Iar rolul acestui rover va fi de a pătrunde în adâncimea solului marțian. Spre deosebire de vehiculele care s-au plimbat până acum doar la suprafața planetei Marte, roverul ESA va fi capabil să foreze la doi metri sub suprafața planetei. Ce va descoperi acolo va fi transmis către TGO care se va afla încă pe orbita planetei Marte și care va retransmite informațiile către Pământ.

Acum însă obiectivul principal este trimiterea modulului de orbitare împreună cu cel de amartizare, Schiaparelli. Este pentru prima dată când este lansată o rachetă cu o greutate atât de mare în direcția planetei Marte. Întregul satelit de cercetare cântărește 4332 kilograme. Mai mult de jumătate din aceasta, 2200 de kilograme, este reprezentată de combustibili. Fix 600 de kilograme revin dispozitivului de testare a amartizării. Cu această greutate la bord racheta are nevoie de un impuls puternic. Astfel că va zbura de mai multe ori pe o orbită terestră înaltă, timp în care vor fi aprinse și restul nivelelor rachetei, până ce vehiculul spațial va atinge viteza dorită, pentru ca modulele să fie trimise pe drumul lor interplanetar.

http://www.n-tv.de/wissen/Europa-fliegt-zum-Mars-article17197891.html