Activitatile de cercetare – dezvoltare beneficiaza din acest an de scutirea de impozit pe profit care, aplicata alaturi de scutirea de impozit pe venit pentru salariatii cercetatori si programatori, ar putea insemna un deceniu de “tax holiday” pentru companii. In Codul fiscal exista, deja, de cativa ani, si alte mecanisme menite sa impulsioneze domeniul cercetarii – dezvoltarii, insa din cauza dificultatilor pe care companiile le-au intampinat in practica, rezultatele privind aplicarea acestora au fost modeste, in timp ce noua facilitate pare mult mai usor de implementat.

Avantajele combinate ale scutirii de impozit atat pe profit, cat si pe veniturile angajatilor vin in intampinarea solicitarilor mediului de afaceri. Conform Deloitte CE Research & Development Survey realizat anul trecut, peste doua treimi dintre respondenti afirmau ca stimulentele fiscale i-ar motiva sa investeasca. Totusi, companiile sunt inca reticente sau nu sunt familiarizate cu prevederile recent intrate in vigoare. In acest sens, studiul Deloitte citat arata ca aproape jumatate dintre respondenti nu erau la curent cu facilitatile fiscale si nu beneficiau de ele. Pe de alta parte, experienta pe care unele companii au avut-o incercand sa utilizeze facilitatile existente in Codul fiscal pana in acest an nu a fost incurajatoare.

Ce s-a intamplat cu facilitatile existente si pana in 2017

Astfel, Codul fiscal prevede de cativa ani doua mecanisme de stimulare pentru cercetare – dezvoltare prin care statul si-a propus sa sprijine indirect si sectorul privat: supradeducerea (i.e. deducerea suplimentara la calculul impozitului pe profit a 50% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru cercetare – dezvoltare) si amortizarea accelerata (i.e. deducerea a 50% din valoarea echipamentelor utilizate pentru cercetare – dezvoltare in primul an de utilizare, iar restul linear pe durata de viata a acestora).

Principala dificultate care a dus la neutilizarea acestor mecanisme pe scara larga consta in faptul ca societatile care intentioneaza sa aplice facilitatile nu au siguranta ca autoritatile fiscale nu vor veni ulterior sa reconsidere aceste activitati ca nefiind de cercetare-dezvoltare. Emiterea cu intarziere a normelor de clarificare sau neclaritatea acestora au determinat firmele sa priveasca cu retinere facilitatea referitoare la deducerea suplimentara a cheltuielilor.

O alta limitare a fost ca, pana anul trecut, pentru a beneficia de deducerea suplimentara, ar fi trebuit ca activitatile de cercetare – dezvoltare sa duca la rezultate capitalizate in beneficiul propriu al companiei ceea ce excludea contractarea catre terti. In practica, numeroase companii, de exemplu de dezvoltare de software, din industria auto sau farmaceutica, subcontracteaza catre alte companii din grup sau terti, rezultatele activitatilor de cercetare-dezvoltare fiind transferate clientilor in schimbul unui pret care se reflecta in veniturile impozabile. Autoritatile fiscale au apreciat ca facilitatea nu ar trebui aplicata daca rezultatele nu au fost in beneficiul propriu pe motiv ca drepturile de proprietate intelectuala nu raman la societatea din Romania.

Problemele practice si-au gasit doar partial rezolvarea anul trecut prin ordinul ministrilor Finantelor si Educatiei – nr. 1056/4435/2016 – care a aprobat normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal. De exemplu, a clarificat faptul ca deducerea se aplica si pentru activitatile prestate in beneficiul unor terti. Totusi, criteriile de eligibilitate a cheltuielilor enumerate de ordin au ramas limitative pentru ca actul normativ mentionat arata ca “pentru incadrarea activitatilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice (care, in 2017, a fost reorganizat in doua entitati: Ministerul Educatiei Nationale, respectiv Ministerul Cercetarii si Inovarii n.m.), pe baza propunerilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare, constituie Registrul expertilor pe domenii de cercetare-dezvoltare, prin ordin al ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice”. Registrul expertilor nu a fost inca infiintat, cu toate ca este prevazut inca din 2015, intr-un ordin anterior celui citat. Desi au trecut mai mult de doi ani de cand registrul ar fi trebuit organizat, iar contribuabilii au asteptarea legitima de a obtine clarificari pentru a putea aplica facilitatea, autoritatile continua sa precizeze in raspunsurile la interpelarile adresate de companii ca informatiile si clarificarile vor fi oferite cand registrul va fi functional.

Ce avantaje are in plus noua facilitate?

Din acest an, insa, odata cu introducerea scutirii de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activitati exclusiv de cercetare – dezvoltare in primii 10 ani de activitate, nu mai exista problemele legate de impartirea si eligibilitatea cheltuielilor. Practic, companiile care au doar acest obiect de activitate – circa 1.000 conform informatiilor publice – pot beneficia de facilitatea fiscala. Totodata, angajatii lor, fie ca sunt cercetatori sau IT-isti, vor fi scutiti de impozitul pe venit daca sunt angrenati in activitati de cercetare-dezvoltare.

In concluzie, comparand prevederile existente pana in acest an in Codul fiscal pentru activitatea de cercetare-dezvoltare cu scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani de activitate, inclusiv pentru firmele nou infiintate, observam ca, din punct de vedere tehnic, noua facilitate este potential mai simplu de utilizat.

Avand in vedere ca majoritatea respondentilor din studiul Deloitte intentioneaza sa investeasca mai mult in activitati de cercetare si dezvoltare (51% planifica investitii mai mari in urmatorii 1-2 ani, iar 63% in urmatorii 3-5 ani), apreciez ca impactul pentru cei care desfasoara doar activitati de cercetare – dezvoltare ar putea fi pozitiv. Cred ca deschiderea Ministerului Finantelor si a Ministerului Cercetarii si Inovarii este definitorie pentru ca societatile sa poata aplica cu succes facilitatile existente.

Un articol semnat de Silviu Sandache, Director Taxe, Deloitte Romania