Este pentru prima dată când cercetătorii fac o conexiune între obiceiurile de fumat și durata medie de viață a populației. Iar ei vorbesc despre “partea negativă a emancipării”.

Fumatul are, potrivit perspectivelor cercetătorilor demografici de la Rostock, Germania, un impact semnificativ asupra speranței medii de viață a întregii populații. Acesta este rezultatul unui studiu în care populația daneză a fost comparată cu cea din Suedia și din Norvegia. În timpul anilor 1980 speranța de viață în Suedia și Norvegia a crescut continuu, cum s-a întâmplat și cu majoritatea țărilor industrializate, aceasta a stagnat în Danemarca, spune Roland Rau de la Universitatea Rostock.

Aceștia au putut să determine faptul că fumatul a fost hotărâtor în stilul de viață al femeilor daneze care s-au născut între anii 1915 și 1945. Chiar și în SUA s-au înregistrat efecte similare. Pentru Germania nu există însă nici un fel de studiu cu care să poată fi comparat.

Deja din cercetările preliminare s-a arătat faptul că femeile daneze din aceste generații interbelice au fumat semnificativ mai mult decât femeile din celelalte două țări scandinave, spune Rau, care a prezentat studiul la Rostock împreună cu Institutul Max-Planck. Această tendință s-a menținut în special pentru femeile născute între 1925 și 1934.

Astfel că în anul 1995 diferența medie a speranței de viață a fost cu 3,5 ani în defavoarea femeilor daneze. Aceasta reprezintă latura fatală a emancipării. Din anii 1960 s-a observat din nou o creștere semnificativă a fumatului în rândul femeilor, explică medicul Johann Christian Virchov, șeful departamentului de pneumologie a clinicii universitare.

Astfel că speranța medie de viață a fumătorilor activi care consumă cel puțin un pachet pe zi este mai redusă cu zece ani în cazul bărbaților și cu doisprezece ani în cazul femeilor.

http://www.n-tv.de/wissen/Rauchen-steuert-demografische-Entwicklung-article17376426.html