Primul Salon al vinului bihorean a fost inaugurat duminică, în Cetatea Oradea, într-un ambient medieval, de către Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare (ACPPA) Crișana și cei aproape 25 de expozanți, producători de vin bihoreni.
Oenologul Dorin Popa, președintele ACPPA Crișana, a spus, la inaugurare, că scopul salonului este acela ‘de a aduce în zona de imagine vinul din Bihor’ și și-a manifestat încrederea că sediul din Cetate va rămâne Casa vinului din Bihor și că, în preajma Crăciunului, se va consemna renașterea vinului bihorean.
‘Acest moment este o poveste de suflet pentru că toți prietenii mei, producătorii, depun foarte mult suflet, pe lângă care pun și foarte multă pasiune, bani și efort pentru un vin de calitate, astfel încât Bihorul, care era emblematic în istorie, să se poată reîntoarce la ce a fost, poate și mai mult. Viitorul ne va demonstra. Dar oamenii pasionați sunt cei care duc tradiția mai departe, prin copiii, tinerii noștri’, a spus Dorin Popa.
Salonul va oferi cadrul pentru prezentări, degustări și manifestări de cultură, educație și civilizație a vinului, pentru relație și apropiere între oameni. Orădenii vor avea ocazia să afle mai multe despre vinuri, despre concursurile ce se organizează an de an, de peste 16 ani, în podgoriile locale, la Sâniob, la Sântimbreu, Diosig sau Săcuieni, despre toate cupele și diplomele câștigate de vinurile bihorene sau despre asociațiile locale, regionale sau internaționale ale producătorilor. În perspectivă, după concursurile locale, ACPPA vrea să organizeze și un concurs județean, într-un festival al vinului bihorean, promovat în contextul mai larg al turismului viticol.
‘Vrem să arătăm oaspeților că Bihorul a fost, este încă și va fi un județ viti-vinicol, cu tot ce ține de acest domeniu, și cu vinuri de calitate, nobile, foarte important, care ne pot reprezenta,’ a spus Dorin Popa.
Unul dintre producătorii mai tineri, Dan Corbuț, cu o podgorie de două hectare, a apreciat, în numele colegilor săi, acest eveniment.
‘Am vrea să-i mulțumim domnului profesor pentru inițiativa pe care a avut-o. Fără contribuția sa nu se putea organiza acest eveniment și fără un om ca dânsul în județul Bihor ar fi foarte dificil să aibă loc asemenea evenimente. Vă rugăm să primiți aprecierile și mulțumirile noastre’, a spus Dan Corbuț.
Din zona Săcuieni, producătorul Kovacs Lajos, însoțit de soția sa și fiica mai mică, a recomandat tuturor o Fetească regală, un Tramini foarte elegant și o Fetească neagră. Până nu de mult, vestitele podgorii de pe dealurile din Săcuieni se întindeau peste 70 de hectare, iar în prezent s-au redus la 10 hectare, dar au rămas în jur de 20 producători pasionați.
‘Eu lucrez de 15 ani via, am o podgorie nouă, plantată cu mâna mea, cu soiurile Tramini, Victoria, Muscat Otonel și Fetească neagră. Activitatea de vinificator este o meserie foarte frumoasă, dar implică multă muncă manuală și cui nu-i place munca manuală nici nu merită să se apuce de viticultură. Este foarte, foarte frumos. Când știi că ai un strugure sănătos și facem un vin curat care place consumatorilor noștri, atunci este o satisfacție de nedescris’, a declarat Kovacs Lajos, alături de colegul său din Săcuieni, Czapp Arpad.
Viticultorul a precizat că în Săcuieni mai există șapte șiruri de pivnițe, adevărate ulițe, una având chiar 57 de pivnițe, fiind construite în perioada 1790-1903, un patrimoniu de arhitectură vernaculară apreciat nu numai la nivel județean. Fotografiile artistice cu pivnițele de vinuri de pe Valea Ierului au ajuns în 2009 și la Bruxelles, când s-au organizat evenimente legate de drumul vinului în Europa și au fost expuse, la Oradea, și cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, în 2013, ce au avut ca temă ‘Patrimoniul cultural — oglindă a pomiculturii și viticulturii’.
Medicul Szabo Jozsef, pasionat de istoria viei și vinului în județ, a vorbit despre zona Diosig ca fiind ‘capitala vinului de pe Valea Ierului’.
‘De secole, vinul de Diosig era considerat un punct de referință în viticultura zonei. Chiar din secolele XVII-XVIII, prețul vinurilor din localitățile vecine pe valea Ierului se compara cu vinul de Diosig. Pe Valea Barcăului, etalonul de comparație era vinul de Sâniob și vinul de Mișca. De ce zic eu că Diosigul este capitala vinului de pe Valea Ierului? Pentru că aici s-a înființat pe timpul monarhiei austro-ungare prima școală guvernamentală de viti-vinicultură, care a funcționat din 1870 până în 1965, când s-a mutat la Șimleu Silvaniei. Aici a fost vârful viticulturii zonei, pivnița contelui Zichy. Cam până la devastarea produsă de filoxera. Azi mai avem în Diosig cam 80 de hectare, după ce în 1990 aveam cam 400 de hectare. Retrocedările după revoluție au avut un efect mult mai devastator decât filoxera acum 120 de ani’, a mai spus Szabo Jozsef.
Ca organizații actuale, istoriograful a menționat existența Cercului agricultorilor Zichy din Diosig, Ordinul Cavalerilor Vinului Europeni, inițiat în Austria și Legatul de pe Valea Ierului, dar și Prietenii vinului din Sâniob.
Inaugurarea primului salon al vinului bihorean a continuat spre seară cu multe discuții la un pahar de vorbă privind vinul și viitorul acestuia.