Ploi diluviene ar putea să cadă în mod “abrupt” în regiunea Sahel, odată cu dereglarea climei terestre și cu modificarea regimului musonului african, afirmă autorii unui studiu ce a fost publicat miercuri, informează AFP.

Încălzirea globală ar putea determina sosirea “bruscă” a unui sezon ploios foarte intens în regiunea Sahel, odată ce va fi depășit pragul de 2 grade Celsius — sau chiar 1,5 grade Celsius — au avertizat oamenii de știință pe baza unor simulări prezentate în revista Earth System Dynamics.

“Deși depășirea acestui punct de basculare poate fi potențial benefică, modificările climatice ar putea fi atât de uriașe, încât va fi o provocare majoră de adaptare pentru o regiune deja instabilă”, a subliniat într-un comunicat de presă Postdam Institute for Climate Impact Research (PIK).

“Amploarea modificării climei necesită o atenție urgentă”, a prevenit Anders Levermann, cercetător la PIK.

Regiunile centrale din Mali, Niger și Ciad ar putea să primească la fel de multă apă ca nordul Camerunului sau centrul Nigeriei din zilele noastre, zone caracterizate printr-un climat tropical.

Această schimbare este asociată de încălzirea oceanelor învecinate, care generează o evaporare a apei marine, în timp ce vânturile musonice venite din Atlantic devin mai puternice și se îndreaptă spre nord. Ploaia care cade pe sol eliberează la rândul ei căldură, transformând procesul într-un “cerc vicios”.

Potrivit unui alt studiu, publicat în aprilie, frecvența furtunilor extreme s-a triplat deja în ultimii 35 de ani în Sahel în urma încălzirii planetare.

Furtunile din Sahel sunt “printre cele mai explozive de pe planetă”, au subliniat autorii cercetării, insistând asupra riscului de inundații și a impactului sanitar în orașe care sunt adeseori lipsite de infrastructuri, dar și asupra ineficienței pentru agricultură a unor ploi care erodează solurile.

Sahel, o vastă regiune semiaridă aflată la sud de Sahara, a fost deja afectată în urma unei secete istorice de două decenii în anii 1970 și 1980.

Global, planeta se încălzește cu o viteză inedită sub efectul gazelor de seră emise de activitățile umane, iar unele dintre consecințele prevăzute de oamenii de știință vizează o recrudescență a catastrofelor meteorologice pe plan mondial.

Statele lumii au adoptat la sfârșitul anului 2015 un acord cu scopul de a limita încălzirea globală la 2 grade Celsius — sau chiar 1,5 grade Celsius — în raport cu temperatura medie de pe Terra de dinainte de Revoluția Industrială, însă acest obiectiv pare să devină cu fiecare an care trece tot mai dificil de atins.