Inevitabil, viitorul locuintei e unic si sigur, casa fara costuri energetice, casa pasiva, casa activa

Casa Croft. Admiratia pentru peisajul costal din Inverloch, Australia 1

     Din 9 iulie 2015, certificatul energetic al unei cladiri, devine la fel de important precum certificatul de nastere, cartea de identitate, sau cardul de sanatate al omului. Pana de curand, nici nu stiam ca exista un astfel de document, care are doua laturi, una de natura birocratica ( te obliga legea, cea cu nr. 372/2005 de curand modificata si completata prin legea 159/2013 privind performanta energetica a cladirilor ) si a doua latura, este de necesitate inevitabila in sensul ca daca locuinta ta, sediul firmei, spitalul, scoala, etc, doresti sa renasca, sa le transformi, in spatii eficiente energetic, adica sa platesti cat mai putin sau deloc, pentru intretinerea acestora, e musai nevoie de acest act. 

        In ultima vreme se vorbeste despre casa pasiva, casa independenta energetic sau e plus care produce energie si pentru vecini, intr-un cuvant, casa inteligenta, desi mai mult s-ar potrivi, casa activa. La acest stadiu, de casa/spatiu independent energetic, se poate ajunge de la o casa/cladire  existenta doar printr-un proces de reabilitare termica. Dar reabilitarea termica trebuie sa o pornesti cu cap, adica sa vezi care e nivelul de pierdere al caldurii din casa sau spatiul de lucru, ca sa nu mai arunci banii pe fereastra facind reabilitari dupa ureche, cum zice romanul, ca de, merge si’asa. 

Din acest punct, vin specialistii, care, pe baza unor analize atent facute asupra materialului din care e facuta cladirea, modul de pozitionare, sistemul de ferestre si usi, si multe alte detalii tehnice emit asa numitul certificat energetic, din care afli de la ce nivel pornesti munca de imbunatatire a confortului de zi cu zi, nivel pe baza caruia se intocmeste si devizul lucrarii de reabilitare termica. In prezent documentul se emite pentru ca legea cere ca atunci cand inchiriezi, vinzi un spatiu (imobil), transferi dreptul de proprietate, sau trebuie sa obtii o autorizatie de constructie in vederea reabilitarii sau modificarii celei existente, trebuie sa prezinti acest document, altfel tranzactia nu ti-o valideaza notarul.

Casa Croft. Admiratia pentru peisajul costal din Inverloch, Australia 4

Daca pentru persoane fizice obligatia apare doar de nevoie, pentru persoanele juridice, si in special cele publice, legea se aplica ca obligatie, cu data fixa nu doar daca apare o instrainare sau reabilitare. Cu alte cuvinte, in conformitate cu aceeasi lege, incepind cu data de 9 iulie 2015, toate cladirile publice , primarii, scoli, institutii administrative, orice institutie de stat, sunt obligate sa aiba acest certificat energetic, asa cum vedeti in facsimilul din lege, prezentat mai jos, dupa zambet. 

Din discutia cu specialistul in materie, dl. Ing. Varodi Artur auditor energetic pentru cladiri, cu o expierenta de ani buni in domeniul emiterii acestui document, a rezultat ca ratiunea acestei masuri este relationata si la prevederea UE care se aplica si in Romania din 2020, ca orice cladire sa fie consumator de energie cat mai mic asa cum vedeti ca precizeaza legea in continuare la art.12.(1): Cladirile noi, pentru care receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza începând cu 31 decembrie 2020, vor fi cladiri al caror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cladirile noi din proprietatea/administrarea autoritatilor administratiei publice care urmeaza sa fie receptionate dupa 31 decembrie 2018 vor fi cladiri al caror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero).

Snapshot 2015-01-21 12-15-13

Asta face, ca, asa cum se afiseaza bulina rosie pe cladirile in pericol de prabusire in caz de cutremur, asa si cu certificatele energetice, devin o obligatie pentru cladirile publice din 9 iulie 2015, de a fi afisate la loc vizibil, pentru orice cladiri de acest gen, cladiri de minim 250 metri patrati. 

Dl. Ing. Varodi Artur specialist auditor energetic pentru cladiri, impreuna cu colegii, ale caror detalii de contact le gasiti aici sau mai jos, dupa zambet, recomanda principiul lucrului facut din timp, asa fel incat in luna iulie 2015, sa nu sa se produca o supraaglomerare determinata de termenul fix de intrare in legalitate cu certificarea energetica a cladirilor. Legile si actele necesare le gasiti dupa zambet. Trebuie retinut ca mai ales pentru persoanele juridice, primarii, scoli, spitale, etc., care doresc sa acceseze fonduri europene pentru respectivele cladiri, certificatul energetic devine un atu care va ajuta semnificativ (este obligatoriu la intocmirea documentatiei tehnice) la punctarea pozitiva a proiectului dorit.

——————————————————————————————————————————————–

regular_smile………....ca tot vorbeam despre case…

…..Tiganca cumpara pentru prima oara sapun in casa si il pune pe cel mai mic puradel sa se spele. Puradelul incepe:
– Mama, sa ma mai spal, ca uite, deja s-a dus destul jeg de pe mine?
– Mai spala-te ca esti jegos.
– Mama, sa ma mai spal ca apa s-a facut si mai neagra?
– Taci si continua sa te speli ca esti jegos.
– Mama, sa ma mai spal, ca deja mi se vede tricoul ala rosu?

——————————————————————————————————————–

…..si un bonus scurt…

Intebare:
De ce rochia de mireasa are culoarea alba?
Raspuns:
Majoritatea electrocasnicelor au culoarea alba!

——————————————————————————————————————————————–

Legea 372/2005 aparuta in M.O. 1144 – 19/12/2005,
actualizata la 20 iulie 2013 cf. Legii 159/2013 din M.O. 283 – 20/05/2013
Art. 14
(1) În cazul cladirilor cu o suprafata utila de peste 500 mp, aflate în proprietatea/administrarea autoritatilor publice, precum si în cazul cladirilor în care functioneaza institutii care presteaza servicii publice, prin grija proprietarului/administratorului cladirii, dupa caz, certificatul, în valabilitate, se afiseaza într-un loc accesibil si vizibil publicului.
(2) Începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplica cladirilor cu o suprafata utila totala de peste 250 mp, aflate în proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau în care functioneaza institutii care presteaza servicii publice.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (1) si (2), conducatorii institutiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 30. (instituţii publice – denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora) privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si conducatorii institutiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 39. (instituţii publice locale – denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora) privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, proprietarii sau administratorii cladirilor de interes si utilitate publica vor actiona pentru elaborarea si afisarea certificatului.
(4) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica în mod corespunzator si de catre ceilalti proprietari sau administratori ai cladirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publica în sensul prezentei legi. (la 19-iul-2013 Art. 14 din cap VII modificat de Art. I, pct 18. din Legea 159/2013 )

Detalatii tehnice si alte informatii gasiti aici:

S.C. Intern Deal S.R.L.

http://www.energeticoaudit.ro/

Tel.: +40.722.651.286
Fax: +40.372.872.458
E-mail: intel.deal@yahoo.com
Oradea, Bihor, Romania.

Cand e necesar Certificatul Energetic ?
Incepand cu 1 ianuarie 2011, Certificatul energetic este obligatoriu la orice tranzctie a unui imobil.

Certificatul energetic este obligatoriu pentru toate locuintele, chiar si pentru cele din blocurile reabilitate termic.

Prin certificatul energetic potentialul cumparator sau chirias este informat asupra performantei energetice a apartamentului, exprimata, in principal, prin consumul total anual specific de energie in kWh/mp arie utila, respectiv prin consumul de caldura anual specific pentru incalzire, apa calda de consum si iluminat, eficienta energetica a apartamentului, prin incadrarea acestuia intr-o clasa energetica.

Certificatul Energetic se elibereaza pentru:
a) locuinte unifamiliale;
b) blocuri de locuinte;
c) birouri;
d) cladiri de invatamant;
e) spitale;
f) hoteluri si restaurante;
g) sali de sport;
h) cladiri pentru servicii de comert;
i) alte tipuri de cladiri consumatoare de energie.
Certificatul este insotit de recomandari de reducere a costurilor, prin imbunatatirea performantei energetice a cladirii.

Documente necesare pentru obtinerea Certificatului Energetic
Plan Cadastral cu evidenta punctelor cardinale si vecinatatile imobilului
Extras C.F.
Planurile curente ale imobilului
Sectiuni ale imobilului cu evidentirea elementelor constructive si cotelor de nivel
Detalii constructive la pereti, terasa, plansee, sarpanta
Tipul elementelor vitrate
Detalii referitoare la instalatia de incalzire
Documentele si datele furnizate sunt asumate de catre beneficiar ca fiind autentice.

Legislatie
Legea nr. 372/ 2005 – Performanta energetica a cladirilor
Legea nr. 199/ 2000 – Utilizarea eficienta a energiei

Legislatie
Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor 
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19/12/2005 
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Capitolul I – Dispozitii generale 
Art. 1 
Scopul prezentei legi este promovarea cresterii performantei energetice a cladirilor, tinandu-se cont de conditiile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de temperatura interioara si de eficienta economica. 
Art. 2 
Prezenta lege stabileste conditii cu privire la: 
a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanta energetica a cladirilor; 
b) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile noi; 
c) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile existente, supuse unor lucrari de modernizare; 
d) certificarea energetica a cladirilor; 
e) verificarea tehnica periodica a cazanelor si inspectarea sistemelor/instalatiilor de climatizare din cladiri si, în plus, evaluarea instalatiilor de încalzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani. 
Capitolul II – Definitii 
Art. 3 
Termenii si expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au urmatorul înteles: 
1. cladire – ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, inclusiv instalatiile aferente, în care energia este utilizata pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul cladire defineste atat cladirea în ansamblu, cat si parti ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat; 
2. performanta energetica a cladirii – energia efectiv consumata sau estimata pentru a raspunde necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesitati care includ în principal: încalzirea, prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul. Performanta energetica a cladirii se determina conform unei metodologii de calcul si se exprima prin unul sau mai multi indicatori numerici care se calculeaza luandu-se în considerare izolatia termica, caracteristicile tehnice ale cladirii si instalatiilor, proiectarea si amplasarea cladirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influenta cladirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al cladirii, care influenteaza necesarul de energie; 
3. certificatul de performanta energetica a cladirii document tehnic care are caracter informativ si care atesta performanta energetica a unei cladiri; 
4. producerea combinata de caldura si electricitate PCCE – transformarea simultana a combustibililor primari în energie mecanica sau electrica si energie termica, denumita cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienta energetica; 
5. sistem de climatizare – combinatie a tuturor componentelor necesare asigurarii unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlata sau poate fi coborata, dupa caz, în combinatie cu controlul ventilarii, umiditatii si puritatii aerului; 
6. cazan – ansamblu format din corpul cazanului si arzator, destinat sa transmita apei caldura degajata prin arderea unui combustibil; 
7. putere termica nominala – exprimata în kW puterea termica maxima stabilita si garantata de producator, care poate fi furnizata în timpul exploatarii continue, respectandu-se randamentele utile specificate de producator; 
8. pompa de caldura – dispozitiv sau instalatie care extrage caldura la temperatura scazuta din aer, apa sau sol, pentru a o furniza unei cladiri; 
9. lucrari de renovare – lucrari de modernizare efectuate asupra anvelopei cladirii si/sau a instalatiilor de încalzire, apa calda de consum, electrice si iluminat, gaze naturale, ventilatie si climatizare, ale caror costuri depasesc 25% 
din valoarea de impozitare a cladirii, sau lucrari de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cladirii; 
10. expertizare tehnica a instalatiilor de încalzire inspectie totala a ansamblului instalatiilor de încalzire, care cuprinde si evaluarea randamentului cazanului si dimensionarea acestuia în functie de necesarul de caldura al cladirii, pe baza caruia expertii tehnici atestati recomanda utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încalzire si preparare a apei calde de consum, precum si solutii alternative. 
Capitolul III – Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor 
Art. 4 
(1) In termen de 12 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului elaboreaza si aproba, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnica privind metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, denumita în continuare metodologie. 
(2) Metodologia cuprinde, în principal, urmatoarele elemente: 
a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcatuiesc anvelopa cladirii, compartimentarea interioara, inclusiv etanseitatea la aer; 
b) instalatiile de încalzire si de alimentare cu apa calda de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveste izolarea acestora; 
c) instalatia de climatizare; 
d) ventilatia; 
e) instalatia de iluminat integrata a cladirii, în principal sectorul nerezidential; 
f) pozitia si orientarea cladirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori; 
g) sistemele solare pasive si de protectie solara; 
h) ventilatia naturala; 
i) conditiile de climat interior, inclusiv cele prevazute prin proiect. 
(3) Metodologia cuprinde, dupa caz, si alte elemente, în situatia în care influenta acestora asupra performantei energetice a cladirilor este relevanta, precum: 
a) sisteme solare active si alte sisteme de încalzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila; 
b) electricitate produsa prin cogenerare; 
c) centrale de încalzire si de racire de cartier sau de bloc; 
d) iluminatul natural. 
Art. 5 
Performanta energetica a cladirii se exprima cu claritate si poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon. 
Art. 6 
Elementele prevazute la alin. (2) si (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotarare a Guvernului. 
Capitolul IV – Cerintele de performanta energetica a cladirilor 
Art. 7 
(1) Prin metodologie se stabilesc cerintele minime de performanta energetica a cladirilor, denumite în continuare cerinte, si se aplica diferentiat pentru diferite categorii de cladiri, atat pentru cladirile noi, cat si pentru cladirile existente, dupa cum urmeaza: 
a) locuinte unifamiliale; 
b) blocuri de locuinte; 
c) birouri; 
d) cladiri de învatamant; 
e) spitale; 
f) hoteluri si restaurante; 
g) sali de sport; 
h) cladiri pentru servicii de comert; 
i) alte tipuri de cladiri consumatoare de energie. 
(2) Cerintele stabilite în metodologie tin seama de conditiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzatoare, conditiile locale, destinatia data în proiect si vechimea cladirii. 
(3) Cerintele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, si se actualizeaza ori de cate ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul constructiilor. 
Art. 8 
Cerintele stabilite în metodologie nu se aplica urmatoarelor categorii de cladiri: 
a) cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora, daca li s-ar aplica cerintele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; 
b) cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios; 
c) cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie; 
d) cladiri rezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an; 
e) cladiri independente, cu o suprafata utila mai mica de 50 m2. 
Capitolul V – Cladiri noi 
Art. 9 
La cladirile noi se respecta cerintele stabilite în metodologie. 
Art. 10 
Pentru cladirile noi, cu o suprafata utila totala de peste 1.000 m2, autoritatea administratiei publice locale sau judetene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizatiei de construire, potrivit legii, solicita întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnica, economica si de mediu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu: 
a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabila; 
b) producere combinata de caldura si electricitate – PCCE; 
c) sisteme de încalzire sau de racire de cartier ori de bloc; 
d) pompe de caldura, în anumite conditii. 
Capitolul VI – Cladiri existente 
Art. 11 
La cladirile existente, cu o suprafata utila de peste 1.000 m2, la care se executa lucrari de renovare, performanta energetica a acestora trebuie îmbunatatita pentru a satisface cerintele stabilite în metodologie, în masura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic. 
Art. 12 
Cerintele se stabilesc pentru întreaga cladire renovata sau pentru sistemele/elementele renovate ale cladirii, atunci cand acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizata într-o perioada limitata de timp, avand ca scop îmbunatatirea performantei energetice globale a cladirii. 
Capitolul VII – Certificatul de performanta energetica a cladirii 
Art. 13 
(1) Certificatul de performanta energetica a cladirii, denumit în continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaboreaza cu respectarea legislatiei în vigoare pentru cladirile din categoriile prevazute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vandute sau închiriate. 
(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, dupa caz, la dispozitie potentialului cumparator sau chirias. 
(3) Certificatele pentru apartamente si spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta din cladirile de locuit colective se elibereaza, dupa caz, pe baza: 
a) unei certificari comune pentru întreaga cladire, în cazul cladirilor racordate la sistemul centralizat de încalzire si preparare a apei calde de consum; sau 
b) evaluarii unui apartament similar din aceeasi cladire. 
(4) Nu se elibereaza certificat pentru cladirile mentionate la art. 8. 
(5) Certificatul cuprinde valori de referinta prevazute în reglementarile tehnice în vigoare, care permit consumatorilor sa compare si sa evalueze performanta energetica a cladirii. Certificatul este însotit de recomandari de reducere a costurilor, prin îmbunatatirea performantei energetice a cladirii. 
Art. 14 
In cazul cladirilor cu o suprafata utila de peste 1.000 m2, aflate în proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau a institutiilor care presteaza servicii publice, certificatul valabil este afisat într-un loc accesibil si vizibil publicului. Se afiseaza la loc vizibil si temperaturile interioare recomandate si cele curente si, dupa caz, alti factori climatici semnificativi. 
Capitolul VIII – Inspectia cazanelor si expertizarea tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de încalzire 
Art. 15 
In scopul reducerii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon, se efectueaza: 
a) inspectie periodica la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizeaza combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominala de 20-100 kW; inspectia se efectueaza si pentru cazanele care utilizeaza alte tipuri de combustibil; 
b) inspectie cel putin o data la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominala mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizeaza combustibil gazos aceasta perioada poate fi extinsa la 4 ani; 
c) expertizarea tehnica a instalatiilor de încalzire echipate cu cazane cu puterea nominala mai mare de 20 kW si o vechime mai mare de 15 ani. 
Art. 16 
Inspectia cazanelor si expertizarea tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de încalzire se fac conform legislatiei în vigoare. 
Capitolul IX – Inspectia sistemelor de climatizare 
Art. 17 
In scopul reducerii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspectia sistemelor de climatizare cu puterea nominala de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspectia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului si dimensionarea în raport cu necesitatile de climatizare a cladirii. Consumatorii vor fi informati cu privire la îmbunatatirea sau înlocuirea sistemului de climatizare si alte solutii posibile. 
Art. 18 
Inspectia sistemelor de climatizare se face conform legislatiei în vigoare. 
Capitolul X – Experti independenti 
Art. 19 
(1) Auditul energetic al cladirii si elaborarea certificatului se realizeaza de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati conform legislatiei în vigoare. 
(2) Expertizarea sistemelor de încalzire si climatizare ale cladirii se realizeaza de catre experti tehnici, atestati conform legislatiei în vigoare. 
Art. 20 
Auditorii energetici pentru cladiri si expertii tehnici atestati îsi desfasoara activitatea ca experti independenti, persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei în vigoare. 
Capitolul XI – Dispozitii tranzitorii si finale 
Art. 21 
Pana la data intrarii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Administratiei si Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor cladirilor în legatura cu diferitele metode si practici care permit cresterea performantei energetice. 
Art. 22 
In termen de 12 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, se aproba prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, ministrului economiei si comertului si ministrului administratiei si internelor normele metodologice referitoare la performanta energetica a cladirilor. 
Art. 23 
Prevederile art. 13 alin. (1) si (2) privind elaborarea certificatelor si punerea acestora la dispozitie potentialilor cumparatori sau chiriasi de catre proprietari, în cazul vanzarii sau închirierii locuintelor unifamiliale si a apartamentelor din blocurile de locuinte, se aplica la 3 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi. 
Art. 24 
Prezenta lege intra în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prezenta lege transpune integral în legislatia nationala prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071. 
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. 
Norma metodologica privind performanta energetica a cladirilor 
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 695 din 12/10/2007 
Capitolul I – Dispozitii generale 
Art. 1 
Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme metodologice, sunt elaborate in aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor si reglementeaza cu privire la: 
a) cerintele de performanta energetica a cladirilor; 
b) auditul energetic si certificatul de performanta energetica a cladirilor; 
c) inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire; 
d) inspectia energetica a sistemelor de climatizare. 
Art. 2 
In cuprinsul prezentelor norme metodologice, prin cladire se intelege categoriile de cladiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, inclusiv instalatiile aferente acestora. 
Capitolul II – Cerintele de performanta energetica a cladirilor 
Art. 3 
(1) Cerintele de performanta energetica a cladirilor, denumite in continuare cerinte, obligatorii pentru realizarea confortului termic si fiziologic in spatiile interioare ale cladirilor, locuite/ocupate, sunt: 
a) asigurarea rezistentelor termice corectate, minim admisibile, ale elementelor de constructie ale cladirii; 
b) asigurarea temperaturilor minime pe suprafata interioara a elementelor de constructie pentru evitarea riscului de condens; 
c) asigurarea valorilor normate pentru iluminatul interior natural/artificial; 
d) asigurarea temperaturilor interioare si a debitului minim de aer proaspat; 
e) utilizarea de cazane si/sau aparate de conditionare a aerului, inclusiv instalatiile aferente cladirilor, cu incadrarea in valorile randamentelor minime admisibile si cu respectarea conditiilor de mediu privind emisiile. 
(2) Valorile minime ale cerintelor pentru categoriile de cladiri prevazute de Legea nr. 372/2005 sunt stabilite prin Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, denumita in continuare metodologie, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 157/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126 din 21 februarie 2007. 
Capitolul III – Auditul energetic al cladirii 
Art. 4 
(1) Auditul energetic al cladirii reprezinta o procedura specifica, avand ca scop obtinerea datelor privind: 
a) profilul consumului energetic al cladirii; 
b) identificarea si cuantificarea masurilor pentru realizarea unor economii de energie; 
c) raportarea rezultatelor. 
(2) Auditul energetic al cladirii se realizeaza, dupa caz, pe baza datelor extrase din cartea tehnica a constructiei sau, in lipsa acesteia, in baza releveului cladirii. 
(3) Auditul energetic al cladirii cuprinde: 
a) analiza termica si energetica a cladirii, pe baza careia se elaboreaza certificatul de performanta energetica a cladirii, denumit in continuare certificat; 
b) stabilirea masurilor in vederea cresterii performantei energetice a cladirii, cu estimarea costurilor, a economiei de energie, precum si a duratei de recuperare a investitiei. Auditul energetic al cladirii se finalizeaza cu raport de audit energetic. 
(4) Modul de efectuare a auditului energetic al cladirii este stabilit prin metodologie. 
Art. 5 
Auditul energetic al unei cladiri existente care a fost supusa unei operatiuni de extindere se efectueaza pentru intreaga cladire. 
Capitolul IV – Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire 
Art. 6 
Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire ale cladirii are ca scop determinarea performantelor energetice ale acestora, precum si stabilirea masurilor ce trebuie luate in vederea reducerii consumului de energie si a limitarii emisiilor de dioxid de carbon, a gazelor si/sau compusilor chimici pentru incadrarea in valorile prescrise privind protectia mediului, in conformitate cu reglementarile tehnice si legislatia specifica in vigoare. 
Art. 7 
(1) Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire ale cladirii se efectueaza de catre experti tehnici atestati, in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, si ale actelor normative subsecvente acesteia, pentru specialitatea instalatii termice si ventilare – It. 
(2) Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire ale cladirii se face pe baza documentatiei existente in cartea tehnica a constructiei, a documentelor de agrementare ale echipamentelor, dispozitivelor si armaturilor utilizate si/sau prin masuratori specifice. 
(3) In lipsa cartii tehnice a constructiei se efectueaza releveul echipamentelor si al instalatiilor. 
Art. 8 
(1) Inspectia energetica a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice si are in vedere: 
a) sistemul de incalzire adoptat, puterea termica instalata, suprafata de incalzire, datele privind caracteristicile constructive ale cladirii – structura, anvelopa, materiale -, tipul de folosinta al cladirii – rezidential/nerezidential – etc.; 
b) determinarea eficientei energetice a sistemului de incalzire, prin colectarea datelor privind diagrama de functionare a sistemului de incalzire, modul de exploatare a sistemului de incalzire proiectat si cel utilizat, tipul de control al sistemului de incalzire; 
c) analiza capabilitatii sistemului de incalzire de a satisface serviciile prevazute in proiectul instalatiei, mentionarea diferentelor dintre prevederile proiectului si situatia constatata, consemnarea cazurilor de nefunctionare; 
d) colectarea de date privind contorizarea sistemului de incalzire la sursa si la consumator, existenta inregistratoarelor si a robinetelor termostatice la corpurile de incalzire; 
e) stadiul fizic de conservare/degradare a termoizolatiei cazanului si a conductelor de transport al agentului termic. 
(2) Dupa efectuarea inspectiei energetice a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire, se elaboreaza un raport de inspectie, cu recomandari care: 
a) vor tine seama de costurile efective si de posibilitatea aplicarii lor; 
b) vor cuprinde actiuni posibile imediat -inlocuiri – si alte actiuni care se au in vedere in caz de reabilitare/renovare; 
c) vor indica optiunile posibile in vederea utilizarii energiilor obtinute din resurse regenerabile. 
Art. 9 
(1) Procedura de inspectie energetica a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la: 
a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice, felul combustibilului, puterea minima si maxima, data fabricatiei, clasa cazanului, precum si date privind emisiile de CO2 si alte emisii poluante, felul arzatoarelor, modularea puterii arzatoarelor etc.; 
b) colectarea de date privind: instructiuni de exploatare, rapoarte de inspectii anterioare, rapoarte de exploatare, facturi de combustibil, diagrame de functionare, stabilirea consumului de energie, stabilirea pierderilor de caldura a cazanului etc.; 
c) analiza modului de exploatare a cazanului de catre personal calificat si/sau autorizat, cu mentionarea oricarui caz de nefunctionare; 
d) verificarea aparatelor de masura si control, a senzorilor si aparatelor indicatoare ale cazanului, precum si a sistemului de automatizare a functionarii cazanului; 
e) estimarea performantei energetice a cazanelor in momentul inspectiei; 
f) recomandari privind posibilitatea de crestere a performantei energetice a cazanelor. 
(2) Dupa efectuarea inspectiei energetice a cazanului se elaboreaza un raport de inspectie, cu recomandari privind cresterea performantei energetice a acestuia, care: 
a) vor tine seama de costurile efective si posibilitatea aplicarii lor; 
b) vor cuprinde actiuni posibile cu aplicabilitate imediata – inlocuiri – si/sau alte actiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au in vedere reabilitarea/renovarea; 
c) vor indica optiunile posibile asupra schimbarii combustibilului sau a tipului cazanului. 
Capitolul V – Inspectia energetica a sistemelor de climatizare in cladiri 
Art. 10 
(1) Inspectia energetica a sistemelor de climatizare se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice si are in vedere: 
a) sistemul de climatizare adoptat, debitul de aer de introducere si de evacuare, datele privind caracteristicile constructive ale cladirii – structura, anvelopa, materiale -, tipul de folosinta al cladirii – rezidential/nerezidential – etc.; 
b) identificarea sistemului de climatizare, prin colectarea datelor privind diagrama de functionare: necesarul de caldura si frig, modul de exploatare proiectat si cel utilizat, tipul de control al sistemului de climatizare; 
c) evaluarea randamentului si dimensionarii acestora in raport cu necesitatile de climatizare ale cladirii; 
d) analiza capabilitatii sistemului de climatizare de a satisface serviciile prevazute in proiect, mentionarea diferentelor dintre prevederile proiectului si situatia constatata, consemnarea cazurilor de nefunctionare, sistemul de automatizare adoptat; 
e) colectarea de date privind contorizarea consumului de caldura si frig, de apa si energie electrica; 
f) stadiul fizic de conservare/degradare a termoizolatiei aparatelor de climatizare si a canalelor de transport al aerului; 
g) stadiul fizic privind modul de amplasare si de reglaj al gurilor de introducere si de evacuare a aerului; 
h) existenta sistemelor de atenuare a zgomotului, verificarea nivelului de zgomot; 
i) datele cu privire la tipul de agent frigorific utilizat si incadrarea acestuia in categoria acceptata din punctul de vedere al poluarii mediului; 
(2) Dupa efectuarea inspectiei energetice a sistemelor de climatizare se elaboreaza un raport de inspectie, cu recomandari privind imbunatatirea sau inlocuirea sistemului de climatizare si alte solutii posibile care: 
a) vor tine seama de costurile efective si de posibilitatea aplicarii lor; 
b) vor cuprinde actiuni posibile cu aplicabilitate imediata – inlocuiri – si/sau alte actiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au in vedere reabilitarea/renovarea; 
c) vor indica optiunile posibile si indicatii asupra posibilitatii utilizarii energiilor refolosibile sau a unor sisteme de climatizare cu eficienta crescuta. 
Capitolul VI – Certificatul de performanta energetica a cladirii 
Art. 11 
(1) Certificatul se elaboreaza prin grija investitorului/proprietarului, pentru categoriile de cladiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, si se pastreaza la cartea tehnica a constructiei. In lipsa cartii tehnice a constructiei, pana la constituire, certificatul se pastreaza de catre proprietar. 
(2) Certificatul este un document tehnic cu caracter informativ, care atesta performanta energetica a cladirii prin compararea acesteia cu cladirea de referinta stabilita prin metodologie, precum si incadrarea cladirii intr-o clasa de performanta energetica. 
(3) Continutul-cadru al certificatului si modul de elaborare al acestuia sunt stabilite prin metodologie. 
Art. 12 
(1) Pentru categoriile de cladiri care se construiesc, certificatul se elaboreaza prin grija investitorului/proprietarului si se cuprinde in documentatia pentru receptia la terminarea lucrarilor. 
(2) Pentru categoriile de cladiri care se vand sau se inchiriaza, certificatul se elaboreaza prin grija proprietarului si se prezinta la incheierea contractului de vanzare-cumparare, respectiv a contractului de inchiriere. 
Capitolul VII – Auditori energetici pentru cladiri 
Art. 13 
Certificatul se intocmeste de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati tehnico-profesional in conditiile legii, denumiti in continuare auditori. 
Art. 14 
(1) Atestarea tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii ca auditori energetici pentru cladiri in specialitatile constructii si/sau instalatii se face sub autoritatea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) pct. 23 din Hotararea Guvernului nr. 361/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 285 din 27 aprilie 2007. 
(2) In functie de felul activitatilor pe care le desfasoara, auditorii sunt atestati dupa cum urmeaza: 
a) auditori gradul I, care pot realiza auditul energetic al cladirilor, precum si elaborarea certificatului pentru toate categoriile de cladiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate; 
b) auditori gradul II, care pot elabora certificatul pentru cladirile unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinte, care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate. 
(3) Procedura pentru atestarea tehnico-profesionala a specialistilor ca auditori se elaboreaza ca reglementare tehnica in domeniul constructiilor, se aproba prin ordin al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor si contine in principal: 
a) conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca specialistii care solicita atestarea ca auditori; 
b) componenta comisiilor, modul de numire a acestora si modul de examinare a specialistilor; 
c) forma si continutul certificatului de atestare tehnico-profesionala, ale legitimatiei si ale stampilei; 
d) perioada de valabilitate a atestarii si conditiile ce trebuie indeplinite pentru prelungirea acesteia. 
Art. 15 
Lista auditorilor se gestioneaza si se actualizeaza semestrial si poate fi consultata pe pagina de web a Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. 
Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale 
Art. 16 
(1) Prevederile art. 12 alin. (1) si (2) din prezentele norme metodologice se aplica de la data de 1 ianuarie 2007 pentru cladirile care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate. Prin cladire care se construieste se intelege cladirea pentru care autorizatia de construire a fost emisa dupa data de 1 ianuarie 2007, data intrarii in vigoare a Legii nr. 372/2005. 
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru cladirile de locuit unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinte pentru care se incheie contracte de vanzare-cumparare sau de inchiriere, prevederile art. 12 alin. (2) din prezentele norme metodologice se aplica de la data de 1 ianuarie 2010. 
Art. 17 
(1) Auditorii intocmesc si completeaza registrul propriu de evidenta a certificatelor si rapoartelor de audit, denumit in continuare registru, in baza documentelor tehnice elaborate si arhivate. Modelul de registru este prevazut in anexa la prezentele norme metodologice. 
(2) Auditorii raspund, in conditiile legii, pentru datele inscrise in certificat, pentru continutul raportului de audit si pentru intocmirea corecta si completa a registrului. 
Art. 18 
Pentru cladirile existente care necesita lucrari de reabilitare termica, finantate din fonduri publice si/sau credite externe contractate sau garantate de stat, raportul de audit fundamenteaza oportunitatea si necesitatea interventiei si este parte componenta a studiului de fezabilitate. 
Art. 19 
(1) Prin grija auditorului, certificatul se editeaza pe suport hartie si in format electronic. 
(2) Certificatul editat pe suport hartie, inregistrat in registru, se gestioneaza dupa cum urmeaza: 
a) un exemplar se preda beneficiarului; 
b) un exemplar se pastreaza in arhiva auditorului, pe perioada de valabilitate a certificatului. 
(3) Certificatul in format electronic se transmite, in termen de 5 zile de la data inregistrarii, la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, unitate aflata in coordonarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. 
Art. 20 
(1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti centralizeaza si prelucreaza statistic datele cuprinse in certificate, in vederea constituirii bazei de date specifice domeniului eficientei energetice a cladirilor. 
(2) Cheltuielile pentru proiectarea, realizarea, exploatarea si intretinerea bazei de date prevazute la alin. (1) se suporta din veniturile proprii ale Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, constituite in baza prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare.

Legislatie
LEGEA nr. 199/13.11.2000 privind utilizarea eficienta a energiei*
Republicare
CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale de utilizare eficienta a energiei, in conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica si aspectele legate de mediu si cu principiile care stau la baza dezvoltarii durabile.
(2) Prin prezenta lege se instituie obligatii si se stabilesc stimulente pentru producatorii si consumatorii de energie, in vederea utilizarii eficiente a acesteia.

Art. 2. – In sensul prezentei legi, utilizarea eficienta a energiei inseamna a actiona pentru realizarea unei unitati de produs, bun sau serviciu fara scaderea calitatii sau performantelor acestuia, concomitent cu reducerea cantitatii de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu.
CAPITOLUL II
Politica nationala de utilizare eficienta a energiei

Art. 3. – (1) Politica nationala de utilizare eficienta a energiei este parte integranta a politicii energetice a statului si se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) functionarea normala a mecanismelor de piata in domeniul energiei, inclusiv formarea preturilor dupa criterii concurentiale si o mai buna reflectare a costurilor si beneficiilor legate de mediu;
b) reducerea barierelor in calea promovarii eficientei energetice, stimulandu-se astfel investitiile;
c) promovarea unor mecanisme de finantare a initiativelor in domeniul eficientei energetice;
d) educarea si constientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;
e) cooperarea dintre consumatori, producatori, furnizori de energie si autoritatile publice in vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica nationala de utilizare eficienta a energiei;
f) sprijinirea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul utilizarii eficiente a energiei;
g) promovarea initiativei private si dezvoltarea serviciilor energetice;
h) cooperarea cu alte tari in domeniul eficientei energetice si respectarea conventiilor internationale la care Romania este parte.
(2) Obiectivul principal al politicii nationale de utilizare eficienta a energiei este obtinerea beneficiului maxim in intregul lant energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distributia si consumul diferitelor forme de energie.
(3) Politica nationala de utilizare eficienta a energiei defineste atat obiectivele privind utilizarea eficienta a energiei, cat si caile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri speciale privind:
a) reducerea consumului de energie al Romaniei pe unitatea de produs intern brut;
b) cresterea eficientei energetice in toate sectoarele de activitate ale economiei nationale;
c) introducerea tehnologiilor noi cu eficienta energetica ridicata;
d) promovarea surselor noi de energie;
e) reducerea impactului negativ asupra mediului al activitatilor de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie.
CAPITOLUL III
Programe de eficienta energetica

Art. 4. – (1) In scopul realizarii politicii nationale de utilizare eficienta a energiei, agentii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol, precum si autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia sa intocmeasca programe proprii de eficienta energetica, in care vor include:
a) masuri pe termen scurt, de tipul fara cost sau cu cost minim, care nu implica investitii majore;
b) masuri pe termen lung, de 3 pana la 6 ani, vizand un program de investitii pentru care se vor intocmi studiile de fezabilitate.
(2) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, prin filialele sale teritoriale, si Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei acorda consultanta gratuita pentru intocmirea programelor, in acest sens putand, pe termen limitat, sa angajeze experti asociati pentru intocmirea studiilor de strategie sau a celor de fezabilitate.

Art. 5. – Programele proprii de eficienta energetica vor include actiuni in urmatoarele directii principale:
a) realizarea scenariilor pe termen mediu si lung privind cererea si oferta de energie, care sa ghideze procesul decizional;
b) aplicarea reglementarilor tehnice si a standardelor nationale de eficienta energetica, care au ca scop cresterea eficientei echipamentelor producatoare si consumatoare de energie, inclusiv a celor din domeniul constructiilor si al transportului;
c) promovarea utilizarii celor mai eficiente tehnologii energetice care sa fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;
d) incurajarea finantarii investitiilor in domeniul eficientei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat;
e) elaborarea balantelor energetice si formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-oferta in domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienta energetica;
f) promovarea cogenerarii de mica si medie putere si a masurilor necesare pentru cresterea eficientei sistemelor de producere, transport si de distributie a caldurii la consumatori;
g) infiintarea de compartimente specializate in domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzatoare, care sa aiba personal capabil sa elaboreze, sa implementeze si sa monitorizeze programe de eficienta energetica;
h) evaluarea impactului negativ asupra mediului.

Art. 6. – Sinteza programelor de eficienta energetica pe ansamblul economiei nationale, elaborata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, se aproba anual de Guvern, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor.
CAPITOLUL IV
Atributii si raspunderi

Art. 7. – (1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridica, autonomie functionala, organizatorica si financiara, aflat in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, cu finantare din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat.
(2) Organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei se aproba prin hotarare a Guvernului, avandu-se in vedere urmatoarele atributii si responsabilitati principale:
a) elaborarea politicii nationale de utilizare eficienta a energiei impreuna cu Ministerul Industriei si Resurselor si supunerea spre aprobare Guvernului o data cu politica energetica nationala, ca parte a acesteia;
b) implementarea si monitorizarea politicii nationale de eficienta energetica si a programelor de utilizare eficienta a energiei;
c) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale in vederea utilizarii eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;
d) participarea la elaborarea de norme si reglementari tehnice in scopul cresterii eficientei energetice pentru apa-rate, echipamente, utilaje de producere, transport, distributie si consum de energie pentru cladiri, precum si pentru alte domenii de activitate;
e) certificarea conformitatii aparatelor, echipamentelor si utilajelor pe baza masuratorilor si incercarilor efectuate, conform prevederilor reglementarilor tehnice;
f) autorizarea persoanelor fizice si juridice care au dreptul sa realizeze bilanturi energetice;
g) coordonarea programelor de eficienta energetica finantate de institutii sau de organizatii internationale in baza unor acorduri guvernamentale;
h) evaluarea tehnica si avizarea proiectelor de investitii in domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;
i) elaborarea sintezei programelor de eficienta energetica pe ansamblul economiei nationale;
j) cooperarea cu institutiile abilitate, in vederea realizarii balantelor energetice si formarii unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-oferta in domeniul energiei, a realizarii unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficienta energetica la nivel national;
k) acordarea de consultanta gratuita autoritatilor administratiei publice locale in elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere a eficientei energetice, administratorilor cladirilor publice, ai celor cu destinatia de locuinta si agentilor comerciali;
l) elaborarea si coordonarea programelor de pregatire si instruire, precum si atestarea personalului cu atributii in domeniul gestiunii energiei;
m) avizarea impreuna cu ministerele de resort, dupa caz, a programelor proprii de eficienta energetica, intocmite de consumatori, in conditiile prezentei legi.
(3) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este condusa de un presedinte, numit prin ordin al ministrului industriei si resurselor. Presedintele este salarizat potrivit dispozitiilor legale in vigoare, la nivelul functiei de secretar general adjunct.

Art. 8. – Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, asigura supravegherea pietei pentru respectarea reglementarilor tehnice privind eficienta energetica.
CAPITOLUL V
Reglementari tehnice privind eficienta energetica

Art. 9. – (1) Ministrul industriei si resurselor, la propunerea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, emite reglementari tehnice privind eficienta energetica pentru apa-rate, echipamente si utilaje cu consum mare de energie.
(2) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, cu consultarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, emite reglementari tehnice privind eficienta energetica pentru cladiri, precum si pentru acordarea certificatului energetic pentru cladiri, in conditiile legii.
(3) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei coordoneaza activitatea de stabilire si elaborare a reglementarilor tehnice privind eficienta energetica si reabilitarea termica a constructiilor.
(4) Ministerele interesate, in colaborare cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, vor emite reglementari tehnice privind eficienta energetica in domeniile lor de activitate.

Art. 10. – Producatorii si importatorii de aparate, utilaje si echipamente pentru care au fost elaborate reglementari tehnice privind eficienta energetica nu le pot introduce pe piata decat cu conditia respectarii acestor reglementari tehnice.

Art. 11. – (1) Producatorii de aparate, utilaje si echipamente pentru care au fost elaborate reglementari tehnice privind eficienta energetica au obligatia sa efectueze sau sa solicite efectuarea incercarilor si masuratorilor stabilite prin actele normative in vigoare pentru certificarea conformitatii, dupa caz.
(2) Certificarea conformitatii pe baza incercarilor si masuratorilor efectuate conform reglementarilor tehnice se face pe baza de taxe de laboratoare si/sau de organisme de specialitate notificate de ministerele de resort.
CAPITOLUL VI
Obligatiile consumatorilor de energie

Art. 12. – (1) Consumatorii de energie, persoane juridice, sunt obligati:
a) sa respecte reglementarile tehnice in vigoare privind proiectarea, construirea, exploatarea, intretinerea, repararea instalatiilor proprii si a receptoarelor de energie, precum si dotarea acestora cu aparate de masura si control;
b) sa dispuna de un sistem propriu de evidenta si monitorizare a consumurilor energetice si sa puna la dispozitie institutiilor abilitate informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficienta energetica.
(2) Consumatorii de energie, persoane fizice, sunt obligati sa ia masuri pentru dotarea cu aparate de masura si control individuale.

Art. 13. – (1) Consumatorii care folosesc mai mult de 200 tone echivalent petrol pe an sunt obligati sa intocmeasca, la fiecare 2 ani, un bilant energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata.
(2) Consumatorii care folosesc mai mult de 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligati:
a) sa numeasca un responsabil pentru energie;
b) sa efectueze anual un bilant energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata;
c) sa elaboreze programe de masuri pentru reducerea consumurilor energetice, potrivit art. 4 alin. (1), incluzand investitiile pentru care se intocmesc studii de fezabilitate.

Art. 14. – (1) Agentii economici cu activitate de producere, transport sau distributie a combustibililor si energiei sunt obligati sa ia masuri pentru:
a) reducerea consumului propriu de combustibili si energie;
b) promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a biomasei, a biogazului si a energiei produse din deseuri menajere;
c) in conditiile convenite cu consumatorii, producatorii si furnizorii de energie electrica si termica pot desfasura activitati de informare, consultanta, finantare, precum si executari de lucrari in vederea cresterii eficientei utilizarii combustibililor si a energiei in instalatiile ce le detin.
(2) Societatile de transport, precum si alte societati care detin mai mult de 10 autovehicule au obligatia sa dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de energie pentru grupul de vehicule detinut.

Art. 15. – Administratorii cladirilor aflate in proprietate publica au obligatia sa ia masuri pentru:
a) utilizarea eficienta a sistemului de incalzire si climatizare;
b) utilizarea materialelor de constructie eficiente energetic;
c) utilizarea rationala a iluminatului interior;
d) utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie;
e) realizarea unui bilant energetic pentru cladirile cu suprafata desfasurata mai mare de 1.500 m2, o data la 5 ani, bilant intocmit de o persoana fizica sau juridica autorizata in acest sens;
f) cresterea eficientei energetice potrivit reglementarilor emise in baza prezentei legi.
CAPITOLUL VII
Stimulente fiscale si financiare pentru activitati care conduc la cresterea eficientei energetice

Art. 16. – Agentii economici si unitatile din subordinea autoritatilor administratiei publice locale pot finanta lucrari pentru cresterea eficientei energetice din surse proprii, din surse constituite din cote din profit destinate special pentru aceste investitii, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, constituit prin Legea nr. 136/1994 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificarile ulterioare, din ajutoare de stat conform legii, din investitii realizate de terti sau prin cofinantare, precum si prin credite.

Art. 17. – (1) Pentru realizarea obiectivelor propuse de prezenta lege si pentru facilitarea investitiilor care au ca scop principal cresterea eficientei energetice consumatorii de energie pot beneficia de sprijin finanicar din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, instituit conform Legii nr. 136/1994, in limita a maximum 50% din valoarea acestora.
(2) Finantarea proiectelor de eficienta energetica din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic se aproba potrivit prevederilor legale in vigoare.

Art. 18. – (1) Pentru cotele din profit alocate investitiilor destinate cresterii eficientei energetice se acorda scutire la plata impozitului pe profit.
(2) Creditele pentru lucrari de crestere a eficientei energetice se acorda cu o dobanda de maximum 75% din cea stabilita de banci, diferenta urmand sa fie asigurata prin alocatii anuale de la bugetul de stat.
(3) Importurile de aparate, utilaje si echipamente destinate realizarii proiectelor de crestere a eficientei energetice beneficiaza de scutire de taxe vamale, aprobate prin ordine comune ale ministrului industriei si resurselor, ministrului afacerilor externe si ministrului finantelor publice, la propunerea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei.
(4) Societatile comerciale de management si servicii energetice, a caror activitate se incadreaza in prevederile art. 3 alin. (1) lit. g) pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe profit pe o perioada de 5 ani de la data infiintarii, iar pentru cele existente, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Atributiile, structura si criteriile de eligibilitate ale acestor societati comerciale vor fi stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 19. – Cuantumul si procedura de acordare a stimulentelor fiscale si financiare prevazute la art. 16-18 se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor.
CAPITOLUL VIII
Sanctiuni

Art. 20. – Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa poata fi considerate infractiuni, urmatoarele fapte:
a) nerespectarea de catre managerii societatilor, de catre autoritatile administratiei publice locale si de catre administratorii cladirilor publice a prevederilor art. 4 alin. (1), ale art. 5, 12, 13, ale art. 14 alin. (2) si ale art. 15 lit. e);
b) nerespectarea reglementarilor tehnice privind eficienta energetica potrivit art. 11;
c) nerespectarea prevederilor art. 10.

Art. 21. – (1) Contraventiile prevazute la art. 20 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevazute la lit. a);
b) cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevazute la lit. b);
c) cu amenda de la 8.000.000 lei la 15.000.000 lei si cu confiscarea bunurilor respective, cele prevazute la lit. c).
(2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat.

Art. 22. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor, inclusiv masura confiscarii, se fac de personalul imputernicit de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei.

Art. 23. – Prevedereile art. 20 si 21 se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968**) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 25-27.
CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 24. – Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 25. – In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.
Ce este Certificatul Energetic al unei cladiri?
Denumirea exacta este: Certificat de Performanţa Energetica si se prezinta drept un document scris prin care se declara si se certifica, intr-o forma sintetica unitara, performanţa energetica a cladirii, detaliindu-se principalele caracteristici termice si energetice ale construcţiei si instalaţiilor aferente acesteia, rezultate din analiza termica si energetica.
De ce este nevoie de Certificatul de Performanta Energetica?
Pornind de la caracteristicile reale ale sistemului constructie – instalatii aferente, Certificatul Energetic incadreaza cladirea in clase de performanta energetica si de mediu si acorda totodata locuintei o nota energetica care ofera cumparatorului informatii privind consumul real de energie, deci la cat se ridica cheltuielile lunare de intretinere si cati bani va avea de cheltuit pentru a aduce casa la ”parametri optimi”. Certificatul Energetic va duce la determinarea mai corecta a pretului locuintei in sensul ca, pretul caselor cu o nota energetica mai mare va creste intrucat sunt mai usor de intretinut, in detrimentul celor cu o eficienta energetica redusa. Astfel la cumparare clientul va decide daca va alege o cladire da clasa A, eficienta energetic, sau o cladire de clasa E cu o eficienta redusa.
Care sunt clasele de performanta energetica dupa care se clasifica cladirile si notele care se acorda?
In functie de performana energetica avuta cladirile se clasifica in 7 clase pe o scala energetica, pornind de la clasa A caracterizata prin consumul cel mai scazut de energie, pana la clasa G corespunzatoare celui mai ridicat consum specific de energie. Sistemul de notare e de la 1 la 100, nota calculata, dupa un criteriu bine stabilit, fiind cu atat mai mare cu cat cladirea are o eficienta energetica mai ridicata.
Cine intocmeste Certificatul de performanta energetica si cat timp este valabil?
Atat Certificatul de Performanţa Energetica cat si Auditul Energetic al cladirii este intocmit de catre auditori energetici pentru cladiri autorizati de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei si este valabil 10 ani.
De ce sa investim in reabilitarea termica a locuintei?
Prin reabilitarea termica obtinem: * reducerea cheltuielilor de intretinere, pentru plata energiei termice, datorita scaderii importante a pierderilor de caldura si prin aceasta a consumului; * simbunatatirea conditiilor de confort in casa dumneavoastra; * cresterea valorii locuintei Dvs. pe piata imobiliara, in situatia in care doriti sa o vindeti; * reducerea emisiilor de noxe si deci un mediu mai curat.
ANALIZĂ: Certificatul energetic al clădirilor, obligatoriu din 19 iulie la vânzare sau închiriere. Paşii pe care trebuie să îi urmeze proprietarii
Proprietarii vor fi obligaţi să aibă, de vineri 19 iulie, certificatul de performanţă energetică a clădirilor atunci când vor vinde sau închiria un apartament sau o casă, contractele încheiate în lipsa acestuia putând fi anulate.
ANALIZĂ: Certificatul energetic al clădirilor, obligatoriu din 19 iulie la vânzare sau închiriere. Paşii pe care trebuie să îi urmeze proprietarii (Imagine: Andrei Spirache/Mediafax Foto)
Obligativitatea certificatului energetic a fost introdusă prin Legea 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Actul normativ a fost publicat în 20 mai în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare vineri, 19 iulie.
Potrivit noilor reguli, proprietarul sau administratorul unei clădiri sau unităţi de clădire (apartament) va fi obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului energetic, astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii.
Totodată, în anunţurile de vânzare sau închiriere, proprietarul ori administratorul clădirii sau apartamentului va da şi informaţii din certificatul energetic.

La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul este obligat să îi dea cumpărătorului certificatul energetic în original.
Contractele de vânzare-cumpărare sau închiriere încheiate în lipsa certificatului energetic sunt supuse nulităţii relative şi pot fi atacate în justiţie de către părţiile care au încheiat documentul sau de către terţi.
De asemenea, la data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul este obligat să depună la organul fiscal competent o copie a certificatului energetic.
• Clădirile care trebuie să aibă certificat energetic
Certificatul de performanţă energetică este întocmit pentru clădirile care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore.
Documentul este necesar pentru locuinţe unifamiliale, blocuri de locuinţe, birouri, clădiri ale instituţiilor de învăţământ, spitale, hoteluri şi restaurante, săli de sport, clădiri pentru servicii de comerţ sau alte tipuri de clădiri consumatoare de energie, clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.
Certificatul nu este necesar pentru clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, deoarece acestora, daca li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior.
De asemenea, documentul nu este necesar pentru clădiri folosite ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios, pentru clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la doi ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie, pentru clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de patru luni pe an, pentru clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 de metri pătraţi.
În certificatul de performanţă energetică a clădirii sunt cuprinse date privind consumul de energie al unei clădiri sau al unei unităţi de clădire.
Performanţa energetică a clădirii se exprimă printr-o notă, de la 1 la 100, care este cu atât mai mare cu cât clădirea are o eficienţă energetică mai ridicată.
Totodată, performanţa energetică se exprimă prin încadrarea într-una din cele şapte clase, de la clasa A caracterizată prin consumul cel mai scăzut de energie, respectiv un consum de până la 125 de kWh/mp/an, până la clasa G corespunzătoare celui mai ridicat consum, respectiv de peste 820 kWh/mp/an.
Certificatul de eficienţă energetică este valabil 10 ani de la data eliberării, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea sau unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră, care modifică consumurile energetice ale acesteia.
Noua lege impune şi obligativitatea afişării certificatelor la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice ori a instituţiilor care prestează servicii publice, cu o suprafaţă utilă de peste 500 de metri pătraţi. Începând din 9 iulie 2015, obligativitatea se va aplica şi clădirilor de acest tip cu o suprafaţă utilă de peste 250 de metri pătraţi.
Totodată, noua lege impune obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât şi în cazul renovării majore a clădirilor existente.
Investitorii şi proiectanţii vor trebui să ia toate măsurile ca, începând din 31 decembrie 2020, clădirile noi să aibă consum de energie aproape egal cu zero.
• Paşii pe care trebuie să îi urmeze proprietarul unei clădiri pentru obţinerea unui certificat de performanţă energetică
Certificatul de performanţă energetică se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului, proprietarului sau administratorului clădirii ori unităţii de clădire.
Auditorul energetic are dreptul, în baza atestatului de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să realizeze auditul energetic pentru clădiri sau unităţi de clădire, să întocmească certificatul de performanţă energetică şi raportul de audit energetic. Acesta îşi poate desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unei persoane juridice.
Până la data de 8 iulie 2013 au fost atestaţi 1.387 de auditori energetici, potrivit site-ului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Cei mai mulţi auditori energetici au fost atestaţi în Bucureşti (403) şi judeţele Timiş (128), Iaşi (65), Cluj (56), Constanţa (57), Braşov (53), Dolj şi Bihor (câte 40).
În judeţul Alba au fost atestaţi, până în 8 iulie, 15 auditori energetici, în Arad – 39, Argeş – 23, Bacău – 23, Bistriţa-Năsăud – 11, Botoşani – opt, Brăila – 22, Buzău – cinci, Călăraşi – şase, Caraş-Severin – 16, Covasna – opt, Dâmboviţa – zece, Galaţi – 35, Giurgiu – şase, Gorj – 24, Harghita – şapte, Hunedoara – 33, Ialomiţa – trei, Ilfov – 12, Maramureş – 15, Mehedinţi – 13, Mureş – 22, Neamţ – 22, Olt – 11, Prahova – 39, Sălaj – şase, Satu Mare – 19, Sibiu – 21, Suceava – 27, Teleorman – nouă, Tulcea – cinci, Vâlcea – 13, Vaslui – nouă şi în Vrancea – opt.
Solicitantul trebuie să se adreseze unui auditor energetic atestat şi să încheie un contract de prestări servicii cu acesta.
Proprietarul sau administratorul trebuie să deţină şi să pună la dispoziţia auditorului energetic planurile clădirii sau apartamentului, din Fişa de cadastru OCPI sau din contractul de vânzare-cumpărare, precum şi informaţii legate de istoricul clădirii, inclusiv modificări de spaţiu, de funcţiune şi reparaţiile.
Auditorul energetic va trebui să strângă la dosar următoarele documente: planul general de încadrare în zonă al imobilului (scara 1:2000), cu precizarea punctelor cardinale; planuri de arhitectură – faţade şi secţiuni pentru subsol, parter, etajul curent, ultimul etaj, terasă; planuri cu secţiuni longitudinale şi transversale; planuri pentru instalaţiile de încălzire şi apă caldă de consum; releveu apartament (scara 1:100); detalii constructive pentru pereţi, planşeu peste subsol, planşeul de sub mansardă sau terasă; fişa tehnică pentru centrala termică, calorifere şi tâmplăria termoizolantă, dacă acestea au înlocuit recent dotările originale ale imobilului; facturi de apă caldă, apă rece, energie termică sau de combustibil pentru centrala termică a clădirii.
Raluca Alexandra Căzănescu, membru fondator al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR), spune că întocmirea unui certificat de performanţă energetică pentru un apartament durează minim trei zile, dar pentru o casă poate dura mai mult, impunându-se evaluări suplimentare.
În funcţie de ce documente poate proprietarul să pună la dispoziţia auditorului, durata de realizare poate fi mai mare sau mică şi se poate negocia şi tariful. Dacă proprietarul nu are toate documentele, auditorul poate completa dosarul contra cost.
Tariful se calculează după o formulă ce include un cost unitar pentru pregătirea lucrării şi documentare, tariful unitar al lucrării (euro/ metru pătrat), aria desfăşurată construită a clădirii şi cinci coeficienţi – de locaţie, de documentaţie, de complexitate, de instrumentare şi de refolosire, potrivit AAECR.
Conform Organizaţiei Profesionale a Specialiştilor în Energetica Clădirilor, apartamentele cu consumuri energetice mai scăzute vor fi mai căutate datorită costurilor la întreţinere mai mici. În cazul în care cererea pentru apartamentele cu consumuri energetice mai scăzute este mai ridicată, ar putea să fie înregistrată o creştere uşoară a chiriilor acestui tip de apartamente, dar şi o scădere a nivelului chiriilor la apartamentele cu consumuri energetice mai ridicate, care ar trebui să compenseze astfel cheltuielile suplimentare.
Elaborarea certificatului presupune evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţiei şi instalaţii aferente (încălzire, preparare sau furnizare a apei calde de consum, ventilare şi climatizare, iluminat artificial); încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu a clădirii; notarea din punct de vedere energetic a clădirii; întocmirea Certificatului de Performanţă Energetică şi inserarea recomandărilor referitoare la modalităţile de creştere a eficienţei în utilizarea energiei.
• Controlul certificatelor de performanţă energetică
Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) va controla certificatele de performanţă energetică, rapoartele de audit energetic şi cele de inspecţie a sistemului de încălzire sau climatizare.
Inspectorii vor verifica afişarea certificatului la clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice, precum şi la clădirile instituţiilor care prestează servicii publice. De asemenea, inspectorii vor verifica, prin sondaj, certificatele şi a rapoartele de audit energetic, precum şi rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare.
Obligativitatea certificatului energetic trebuia să intre în vigoare încă de la începutul anului 2010, dar a fost amânată de mai multe ori, după ce notarii au susţinut că măsura va majora preţul caselor vechi cu 5 – 10 la sută şi va bloca tranzacţiile, iar Guvernul a apreciat că procedurile de aplicare a noului sistem nu sunt suficient de clare şi că numărul de auditori energetici este insuficient.
Noile prevederi privind performanţa energetică a clădirilor au fost aprobate de Guvern în 18 aprilie, fiind astfel transpuse în legislaţia naţională modificările şi completările aduse de Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor.

——————————————————————————————————————————————–

One thought on “Inevitabil, viitorul locuintei e unic si sigur, casa fara costuri energetice, casa pasiva, casa activa

  1. Pingback: “Meciul UNGARIA-ROMANIA” la case pasive certificate pana azi, scorul este de 19-1, practic vecinii unguri ne-au luat-o bine inainte | scurt si la obiect

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

74 − = 66