Întâlnirea istorică între Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse şi Papa Francisc

uu

Patriarhul rus Chiril şi Papa Francisc au pledat, cu ocazia întâlnirii istorice, pentru intensificarea legăturilor celor două biserici, condamnând conflictele militare, persecutarea creştinilor, secularismul, consumismul şi adoptând o poziţie comună pentru apărarea valorilor creştine fundamentale.
“Dragă frate, în sfârşit”, i-a spus şeful Bisericii Catolice Patriarhului rus Chiril, îmbrăţişându-se cu ocazia întâlnirii istorice din Cuba, prima între liderii celor două comunităţi creştine după Marea Schismă din anul 1054.

“Acum, lucrurile sunt mai uşoare”, a răspuns Chiril, Patriarhul Bisericii Ortodoxe ruse, potrivit ziarului italian La Stampa.

“Este mai clar că este voinţa lui Dumnezeu”, a adăugat Papa Francisc.

Întâlnirea privată între Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse şi Papa Francisc a durat aproximativ două ore, în incita aeroportului din Havana, în prezenţa Mitropolitului Hilarion, consilierul pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de la Moscova, a cardinalului Kurt Koch, preşedintele Consiliului pontifical pentru Unitatea creştinilor, şi a interpreţilor.

O declaraţie comună prezentată după întrevedere pledează pentru coexistenţa în pace şi comuniune a membrilor celor două comunităţi creştine, enumerând priorităţi comune precum încetarea conflictului separatist din estul Ucrainei şi a persecuţiilor care vizează creştinii în Orientul Mijlociu, scrie The Wall Street Journal.

“Suntem preocupaţi în primul rând de acele regiuni ale lumii unde creştinii sunt victime ale acţiunilor de persecutare. În multe ţări din Orientul Mijlociu şi din Africa, familii întregi, sate şi oraşe ale fraţilor noştri întru Hristos sunt exterminate. Bisericile din aceste zone sunt distruse şi jefuite în mod barbar, obiectele sacre sunt profanate, monumentele sunt distruse”, se arată în declaraţia comună.

“Sperăm că întrevederea noastră contribuie la restabilirea unităţii dorite de Dumnezeu”, precizează declaraţia.

Documentul pastoral adoptă poziţii comune în favoarea apărării valorilor creştine fundamentale, inclusiv a familiei tradiţionale, criticând secularismul, consumismul şi avortul. De asemenea, Papa Francisc şi Patriarhul Chiril au denunţat inegalităţile economice din lume, care forţează mase mari de oameni să migreze spre ţări dezvoltate.

“Am avut o discuţie deschisă, fiind conştienţi în mod deplin de responsabilitatea pe care o avem pentru viitorul creştinismului şi al civilizaţiei umane”, a declarat Patriarhul Chiril după întrevedere.

“Am vorbit sincer, ca fraţii”, a explicat Papa Francisc, alături de Patriarhul Chiril, după întâlnirea care a avut loc în incinta Aeroportului Jose Marti din Havana. La conferinţa de presă din aeroport a fost prezent şi preşedintele Cubei, Raul Castro.

“Nu vreau să plec fără a exprima recunoştinţa faţă de Cuba, faţă de marele popor cubanez şi faţă de preşedinte. Dacă lucrurile vor continua în această direcţie, Cuba va deveni capitala unităţii”, a adăugat Suveranul pontif.

Relaţiile Bisericii Catolice cu Rusia au fost marcate de tensiuni din cauza Bisericilor greco-catolice, care au ritualuri liturgice similare cu cele ortodoxe dar sunt subordonate ierarhic Vaticanului. Clerici ortodocşi ruşi au acuzat de multe ori Vaticanul că foloseşte aceste biserici în scop misionar.

Declarația comună a Papei Francisc și Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill 

Principalele puncte ale declarației comune comune semnate de Papa Francisc și de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, la finalul primei întâlniri între liderii celor mai mari confesiuni creștine după aproape o mie de ani, potrivit AFP.

* Papa și patriarhul rus s-au îmbrățișat în deschiderea istoricei lor întâlniri

* Papa Francisc a ajuns în Cuba pentru istorica întâlnire cu Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse

* Mize religioase și politice ale întâlnirii dintre Papa Francisc și Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse (DW)

Unitatea creștinilor

—Suntem divizați de rănile provocate de conflicte dintr-un trecut îndepărtat sau recent, de divergențe, moștenite de la strămoșii noștri, în înțelegerea și explicarea credinței noastre în Dumnezeu.

—Deplângem pierderea unității, consecință a slăbiciunii umane și a păcatului (…) Conștienți că rămân numeroase obstacole de depășit, sperăm ca întâlnirea noastră să contribuie la restabilirea acestei unități dorite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Iisus Hristos.

—Nu suntem concurenți, ci frați: de la această concepție trebuie să purceadă toate acțiunile noastre unul față de celălalt și față de restul lumii exterioare.

—Sperăm că întâlnirea noastră va contribui, de asemenea, la reconciliere acolo unde există tensiuni între greco-catolici și ortodocși.

Persecuția creștinilor

—Privirea noastră se îndreaptă spre toate regiunile lumii unde creștinii sunt supuși persecuțiilor. În numeroase țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, frații și surorile noastre întru Hristos sunt exterminați în familii, orașe și sate întregi. Bisericile lor sunt distruse și jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sunt profanate, monumentele lor, distruse.

—În Siria, Irak și în alte țări din Orientul Mijlociu, observăm cu durere exodul masiv al creștinilor de pe pământul de unde a început să se răspândească credința noastră și unde au trăit din vremea apostolilor împreună cu alte comunități religioase.

—Lansăm un apel comunității internaționale la acțiuni urgente pentru a împiedica izgonirea creștinilor din Orientul Mijlociu.

—Încercările de justificare a acțiunilor criminale prin sloganuri religioase sunt absolut inacceptabile. Nicio crimă nu poate fi comisă în numele Domnului.

Libertatea religioasă și Europa

—Suntem preocupați de limitarea actuală a drepturilor creștinilor, chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, ghidate de ideologia unui secularism atât de adesea agresiv, depun eforturi să îi împingă la periferia vieții publice.

—Rămânând deschiși la contribuția altor religii la civilizația noastră, suntem convinși că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor sale creștine.

—Îndemnăm creștinii europeni din Răsărit și Occident să se unească pentru a mărturisi împreună pe Hristos și Evanghelia, pentru ca Europa să își păstreze sufletul său format în două mii de ani de tradiție creștină.

Situația din Ucraina

—Deplângem confruntarea din Ucraina care a dus la pierderea a multe vieți omenești, a provocat numeroase răni locuitorilor pașnici și a plasat societatea într-o gravă criză economică și umanitară.

—Îndemnăm toate părțile implicate în conflict la prudență, solidaritate socială și acțiune în favoarea păcii.

Conflicte și terorism

—Adresăm un apel din inimă tuturor părților care pot fi implicate în conflicte să dea dovadă de bunăvoință și să se așeze la masa negocierilor.

—Este necesar ca întreaga comunitate internațională să depună toate eforturile posibile pentru a pune capăt terorismului cu ajutorul acțiunilor comune și coordonate

Inegalități și migranți

—Privirea noastră se îndreaptă spre persoanele care se află în pericol, care trăiesc în condiții de nevoie extremă și de sărăcie, în timp ce sporesc bogățiile materiale ale omenirii.

—Nu putem rămâne indiferenți la soarta milioanelor de migranți și de refugiați care bat la poarta țărilor bogate.

Familie și căsătorie

—Suntem îngrijorați de criza familiei în mai multe țări.

—Căsătoria este o școală de dragoste și fidelitate. Ne exprimăm regretul că alte forme de coabitare sunt în prezent puse pe același plan cu această uniune.

Avort și sfârșitul vieții

—Lansăm un apel tuturor la respectarea dreptului inalienabil la viață. Milioane de copii sunt privați de însăși posibilitatea de a veni pe lume.

—De asemenea, suntem preocupați de dezvoltarea tehnologiilor de reproducere biomedicală, pentru că manipularea vieții umane este un atac la bezele existenței omului, creat după chipul lui Dumnezeu”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 × 1 =