Legea privind diminuarea risipei alimentare în actuala formă este inaplicabilă; normele vor fi prorogate până la 31 decembrie 2017

Legea privind diminuarea risipei alimentare în actuala formă este inaplicabilă pentru că “nu este clară, precisă și previzibilă”, ceea ce determină prorogarea normelor de aplicare până la sfârșitul anului, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

“Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică și nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă și previzibilă, așa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat și care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere. În consecință singura decizie normală și rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârșitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituțional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalitățile prin care scopul legii să fie îndeplinit și să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ș tehnic”, se arată într-un punct de vedere al MADR referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

De asemenea, reprezentanții MADR susțin că legea în actuala formă este inaplicabilă și “face mai mult rău decât bine”.

“Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanții sectorului agroalimentar și întâlnirilor de lucru cu specialiștii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la LEGEA nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare”, se spune în comunicat.

MADR oferă câteva exemple în acest sens, respectiv în articolul 1 din Legea nr. 217/2016, așa cum este formulat, face doar referire generală la toți operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie și claritate, în condițiile în care în domeniu există operatori diverși care nu au un specific comun și se caracterizează prin diferențe consistente privind nivelul de producere a risipei.

“În Articolul 2 din Legea nr. 217/2016, prin exprimarea folosită la litera c, ‘aflate aproape de expirarea datei-limită de consum’ , se creează o situație dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate. Există produse cu termen de valabilitate extrem de scurt și, în acest caz, aplicarea legii făcea imposibilă comercializarea respectivelor produse. Consecința ar fi fost eliminarea din piață a produsului proaspăt, cu efecte negative majore, preponderent asupra producătorilor români”, arată MADR.

De asemenea, în cazul articolului 3, aliniatele 3 și 4 prevăd posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociații și fundații, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preț și revânzarea acestora la un preț de opt mai mare. “Această transformare a ONG-urilor în agenți comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar și fiscal și care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceștia fiind expuși datorită atracției prețurilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol și aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanțul alimentar, fiind afectați toți: producători, comercianți și consumatori”, afirmă reprezentanții MADR.

Nu în ultimul rând, articolul 4 al legii nu conține prevederi exprese a unei instituții de control și de sancționare a celor care nu respectă legea.

În data de 23 mai, Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susținea că aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare trebuie amânată pentru a nu crea rețele de comerț paralele, care ar putea să ia produse cu 3% din valoare și apoi să le vândă la o anumită dată cu 25%, lucruri greu de stăpânit și de ținut sub control în România.

“Legea risipei alimentare am amânat-o pentru că am considerat că trebuie să facem un act normativ care să răspundă unui asemenea scop. Din nefericire sunt câteva reglementări care trebuie perfectate pentru că, dacă le-am lăsa pur simplu așa cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul 3 și 4, ar însemna să realizăm un comerț paralel, greu de stăpânit și de ținut sub control în România, care, în loc să aducă mai mult bine aduce mai mult rău, motiv pentru care am considerat ca ar fi bine să amânam aplicarea legii. Am făcut propuneri în acest sens, să vedem ce hotărâre ia Guvernul, pentru că ducem acest proiect de act normativ în Guvern. Este o responsabilitate formidabilă pe care eu o am și pe care trebuie să mi-o duc la îndeplinire, și anume aceea de a realiza acte normative care să aducă binele țării. Am văzut o serie întreagă de interpretări și întrebări, de ce acum, de ce în acest moment? Dar noi am căutat în ultima perioadă de timp să găsim soluții juridice, din respect pentru actul normativ, pentru Parlamentul României și parlamentari, nu am găsit soluții tehnice pe care să le introducem în normele Metodologice. Astfel, am ajuns la această concluzie de amânare, pentru că noi considerăm că putem facem un act normativ aplicabil. Repet, din nefericire, dacă s-ar aplica așa cum este am crea comerț paralel, rețele paralele care ar putea să ia cu 3% din valoare și apoi să vândă cu 25% la o anumită dată. Sunt lucruri care pot să scape de sub control”, a explicat ministrul Agriculturii.

Conform unui studiu furnizat IVOLINE de către Ministerul Agriculturii, românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificație. Cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanțurile de supermarket-uri sau de la hipermarket-uri și în proporții relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piața agroalimentară, surse proprii sau de la țară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%.

“Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creșterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelația nivelului mediu național cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro n.r.)”, informează Ministerul.

Documentul mai arată că absolvenții de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieși că are sub 35 de ani, locuiește la oraș, are studii superioare, își face cumpărăturile la supermarket și are un salariu peste medie.

Din punct de vedere al cantității aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă și 2 kilograme.

Conform Planului Național de Gestiune a Deșeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deșeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianții și hotelurile la un loc. Cele mai recente date arată că gospodăriile fac circa 1,7 milioane de tone deșeuri alimentare, iar sectoarele menționate puțin peste 1 milion de tone.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

19 − = 17