Legea privind organizarea si functionarea invatamantului dual retrimisă în parlament

Presedintele Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare Legea care reconfigureaza cadrul normativ ce vizeaza organizarea si functionarea invatamantului dual in Romania, apreciind ca poate avea “multiple efecte negative” asupra calitatii procesului educational.

Ce nereguli acuza seful statului:

Art. unic pct. 3 din legea transmisa la promulgare elimina necesitatea autorizarii/acreditarii operatorilor economici implicati in formarea profesionala prin invatamantul dual. Aceasta cerinta vizeaza calitatea pregatirii realizate in cadrul practicii la agentul economic, iar lipsa unor criterii de calitate in selectarea operatorilor economici implicati in activitati de practica risca sa limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor in scoli cu regim dual.

Totodata, de vreme ce nu mai este reglementata conditia acreditarii operatorilor economici in baza unei metodologii specifice aprobate prin hotarare de Guvern, este neclar care este autoritatea ce va stabili criteriile de selectie/evaluare a operatorilor economici ce participa la organizarea si desfasurarea acestei forme de invatamant si care sunt aceste criterii. Autorizarea/acreditarea acestor operatori economici devine cu atat mai necesara, cu cat legea aflata la promulgare instituie, la art. unic pct. 4, obligatia de acordare a unor facilitati (nespecificate) la plata taxelor, impozitelor si contributiilor datorate bugetelor de stat, locale, asigurarilor sociale, fondurilor speciale. Astfel, orice operator economic partener in organizarea si functionarea invatamantului dual va beneficia de facilitati, in vreme ce calitatea serviciilor oferite de respectivul operator nu va putea fi verificata prin raportare la continutul programelor de pregatire profesionala propuse de Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului educatiei nationale.

Prin modificarea adusa la art. unic pct. 8 din legea transmisa la promulgare se elimina posibilitatea ca invatamantul dual sa poata fi organizat si pentru calificari de nivel 4 si 5. In opinia noastra, prin aceasta solutie legislativa se reduce invatamantul dual exclusiv la o forma a actualului invatamant profesional cu durata de 3 ani, care confera acces la continuarea studiilor prin accederea la ciclul superior al liceului. Asadar, prin reducerea posibilitatii de construire a unei rute profesionale coerente si de restructurare a cadrului national al calificarilor pentru a acomoda o ruta profesionala duala directa se mentine clivajul de oportunitati de acces conferite intre scolile cu caracter profesional/dual si liceele tehnologice.

Interventia legislativa de la art. unic pct. 12 si abrogarea de la art. unic pct. 13 din legea transmisa la promulgare conduc la reducerea nivelului de autonomie oferit scolilor in regim dual. Astfel, sunt eliminate alin. (6) si (7) ale art. 76 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, ce reglementeaza conditiile in care este posibila organizarea de probe de admitere in invatamantul dual, mentinandu-se doar libertatea stabilirii conditiilor de acces la nivel de unitate in colaborare cu operatorii economici. Or, stabilirea conditiilor de acces in unitatile de invatamant profesional dual doar de catre unitatea de invatamant si operatorii economici parteneri – in absenta unor conditii minimale la nivel legislativ privind tipul, numarul si continutul probelor de admitere in invatamantul dual – afecteaza principiile egalitatii si calitatii procesului educational. Ca atare, consideram ca se impune reglementarea conditiilor minimale de acces in unitatile de invatamant profesional dual, unitatea de invatamant si operatorii economici putand sa stabileasca cerinte specifice suplimentare de acces, in functie de specificul formarii profesionale derulate.

Prin art. unic pct. 14 s-a abrogat necesitatea obtinerii avizului consiliului de administratie al scolilor cu formare preponderenta in regim dual pentru depunerea de candidaturi pentru posturile didactice/catedrele vacante si rezervate. Simultan, la art. unic pct. 22-24 s-a redus autonomia scolilor care scolarizeaza exclusiv in invatamant profesional si tehnic si au o pondere majoritara a invatamantului dual de a organiza concursuri la nivel de unitate pentru ocuparea posturilor didactice in baza criteriilor stabilite de consiliul de administratie. Totodata, a fost eliminata si posibilitatea consiliilor de administratie de a aviza candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice ori catedrelor ramase neocupate prin concurs sau vacantate in cursul anului scolar/ candidaturile pentru ocuparea functiilor de director si de director adjunct. Toate aceste abrogari sunt, in opinia noastra, de natura a afecta calitatea actului educational, precum si eforturile de formare profesionala a cadrelor didactice si a managementului unitatilor de invatamant profesional dual, fiind de esenta acestei forme de invatamant asigurarea implicarii tuturor actorilor interesati, inclusiv a operatorilor economici parteneri. Altfel spus, limitarea libertatii de actiune si a posibilitatilor de implicare a mediului economic in guvernanta scolara elimina una din principalele caracteristici ale invatamantului dual, deja statuate prin actualele prevederi ale O.U.G. nr. 81 /2016.

Prin art. unic pct. 15-19 din legea transmisa la promulgare sunt eliminate o serie din prevederile de natura sa creeze premisele deschiderii sistemului de invatamant catre operatorii economici. Astfel, posibilitatea implicarii intr-o proportie semnificativa a reprezentantilor mediului economic in consiliul de administratie al scolilor a fost semnificativ redusa prin actualele prevederi ale legii transmise la promulgare. Daca in textul O.U.G. nr. 81/2016 la art. I pct. 16-19 se reglementa explicit numarul de reprezentanti ai operatorilor economici parteneri in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant care scolarizeaza in invatamantul profesional si tehnic (cu specificarea explicita a ponderii acestora pentru variante de 7, 9 si 13 membri), in legea de aprobare se mentioneaza doar posibilitatea extinderii numarului de locuri din consiliul de administratie cu doua pozitii deschise operatorilor economici, asociatiilor profesionale, consortiilor, etc. Interventia legislativa nu se justifica, daca se are in vedere insusi scopul urmarit, respectiv organizarea acestui invatamant pentru calificari stabilite in functie de nevoile pietei muncii. Prezenta obligatorie a reprezentantilor operatorilor economici in consiliul de administratie al unitatii de invatamant profesional este justificata cu atat mai mult cu cat una dintre cerintele prevazute de lege este incheierea unui contract de parteneriat cu unitatea de invatamant si unitatea administrativ-teritoriala pe raza careia se afla unitatea scolara, dar si a unui contract individual de pregatire practica intre elev, respectiv parinte, tutore sau sustinator legal al elevului minor, unitatea de invatamant si operatorul economic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

− 2 = 3