Legea privind plata pensiilor private trebuie adoptată de urgență; oamenii trebuie să înțeleagă cum devin pensionari

Legea privind plata pensiilor private ar trebui adoptată de urgență, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă cum funcționează sistemul, cum intră în sistem și cum vor deveni pensionari, susține Mircea Oancea, director general al Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP), într-un interviu.

Acesta susține că lipsa de educație reprezintă principalul risc cu care se confruntă participanții la fondurile de pensii din Pilonul II, iar dacă oamenii nu înțeleg acest sistem “nu vor face presiuni” asupra autorităților pentru consolidarea și dezvoltarea acestuia în avantajul lor.

Mircea Oancea susține că există riscul și în România ca fondurile de pensii de pe Pilonul II să fie anulate, la fel cum s-a întâmplat în Ungaria sau parțial, în Polonia.

AGERPRES: Cum vedeți evoluția sistemului de pensii private în acest an?
Mircea Oancea: Eu văd o păstrare în limitele actualei performanțe, care din păcate va fi în scădere din cauza structurii portofoliilor. Acestea sunt, după părerea mea, foarte conservatoare și conțin în proporție de aproximativ 70% instrumente cu venit fix și unde titlurile de stat au ponderea cea mai mare. Acest lucru poate fi echilibrat prin evoluția acțiunilor pe piața bursieră. În momentul de față evoluția este favorabilă, dar eu mă aștept la o volatilitate accentuată în cursul anului 2017 în privința evoluției acțiunilor, ceea ce se va reflecta și în evoluția randamentelor, pentru că activele fondurilor de pensii sunt evaluate la piață. Fondurile de pensii dețin acțiuni între 15 și 20% (din valoarea activului n.r.) ceea ce nu influențează în proporție foarte mare evoluția randamentelor.

AGERPRES: La ce randament vă așteptați, per ansamblu, în 2017?
Mircea Oancea: Din câte am văzut din comunicatul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) au raportat un randament mediu anualizat de 9%. Avem 9 ani de administrare pe Pilonul II și aproape 10 ani pe pilonul III. La momentul de față este un randament bun, dar nu există nicio garanție că această evoluție se va păstra pe viitor și eu aici văd niște riscuri importante în ceea ce privește riscul administrării activelor care sunt cauzate de legislația primară și secundară. După părerea mea această legislație ar trebui actualizată pentru a reflecta evoluția sistemului de pensii, dar și evoluția economiei. Ar trebui să se reflecte această reglementare prin diversificarea portofoliului investițional care ar face să se ofere mai multe posibilități de gestiune a riscului. După părerea mea cea mai bună gestiune a riscului investițional o reprezintă diversificarea scadențelor, instrumentelor, iar aceasta nu se poate face decât prin diversificarea cadrului investițional.

AGERPRES: Cum comentați evoluția sistemului în cei 9 ani de administrare pe Pilonul II?
Mircea Oancea: Evoluția este foarte bună în această perioadă, dar nu este suficient nici pe departe. Un sistem de pensii private cu adevărat vom avea în momentul în care vom avea legislația primară completă și vom avea ambele etape care definesc sistemul de pensii private. Am în vedere, pe lângă cele două legi primare, și viitoarea lege de plată a pensiilor. Sistemul este definit prin cele două etape, de acumulare și de plată a pensiilor. După părerea mea, sistem de pensii cu adevărat vom avea când vom avea fonduri de pensii în plată pentru că aici sunt abordări diferite și riscuri mult mai mari în perioada de plată. La momentul respectiv fondurile de pensii trebuie să investească, pe de o parte, pentru a crește valoarea activelor, dar pe de altă parte vor trebui să plătească pensii, iar acestea vor fi stabilite prin acea lege de plată a pensiilor și vor transforma sistemul într-unul de tip ‘defined benefit’, în care drepturile sunt stabilite prin contracte și oamenii trebuie să primească banii care li s-au stabilit sub formă de pensii. Acesta presupune să gestionezi un risc de administrare astfel încât cotația activelor la piață să nu reflecte prin scădere pensiile în plată, adică lichiditatea fondurilor. Să nu ajungi la situația în care tu, lunar, trebuie să plătești pensii și să ai probleme în a lichidiza sau a o face la valori foarte mici, ceea ce va duce la pierderi ale fondurilor. Atunci administratorii își vor asuma riscuri mult mai mari și supraveghetorul va trebui să aibă o abordare proactivă, mult mai aplicată.

AGERPRES: Cum considerați că ar trebui făcută diversificarea portofoliilor?
Mircea Oancea: Fondurile de pensii reprezintă o oportunitate foarte bună de a investi în economia reală pentru că sunt investiții pe termen lung. Pot fi oferite resurse pentru fondurile de “private equity” sau se pot face investiții directe în afaceri noi sau în afaceri în dezvoltare. Se pot face investiții în afaceri din zona guvernamentală. Mă refer la genul de vehicul investițional de care se vorbește acum, la fondul de dezvoltare. Astfel de fonduri atrag investiții de la fonduri de pensii, bănci și investitori privați și mai departe, devin acționari la diverse companii listate sau nelistate. Afacerile nelistate presupun un gen de administrare bazată pe încredere în management, pe niște reguli foarte clare de administrare. Nu este ușor de administrat și este costisitor pentru că presupune să ai specialiști în evaluări, presupune să urmărești investiția, să găsești afaceri în care să ai încredere, dar altă modalitate de a dezvolta acest sistem, de a diversifica riscurile și a obține randamente superioare pe termen lung nu există.

AGERPRES: Am putea vedea fuziuni pe piață și o reducere a numărului de jucători?
Mircea Oancea: Nu sunt mulți. Eu mi-aș fi dorit să fie mai mulți jucători. Au fost 18, dar ar fi foarte greu ca să mai intre la momentul de față alți investitori.

AGERPRES: Din punct de vedere al dimensiunii, cum vi se par fondurile din piață?
Mircea Oancea: Nu sunt fonduri mari. Două sau trei putem spune că sunt încă prea mici, dar după părerea mea ele se vor consolida pentru că suntem la jumătatea procesului de acumulare. În mod normal, nu mai devreme de 2027 vor fi plăți masive de pensii. Până atunci se vor consolida. Nu este exclus să mai vedem vreo fuziune, dar de intrat pe piață, după părerea mea, nu văd cum altfel decât printr-o preluare.

AGERPRES: Care sunt principalele riscuri pentru participanții la fonduri?
Mircea Oancea: Lipsa de informare și de educație este după părerea mea principalul risc cu care se confruntă participanții la fonduri. Atâta vreme cât oamenii nu înțeleg acest sistem, nu vor face presiuni, inclusiv asupra guvernului sau autorităților, pentru consolidarea sistemului și dezvoltarea acestuia în avantajul lor. La momentul de față, sistemul de pensii private, care așa cum a fost lansat ar trebui să fie o politică publică de reformare a sistemului public de pensii, practic, nu există nici în dezbateri, nici în media. Nu prezintă interes nici pentru cei care ar urma să beneficieze de acesta. El funcționează la momentul de față foarte bine, dar într-o liniște nefirească care aduce beneficii foarte importante pentru moment la câteva companii multinaționale care administrează fondurile de pensii și care emit un comunicat o dată la trei luni în care spun că în beneficiul participanților s-au realizat până acum profituri de 5 miliarde de lei. Dar aceste profituri sunt profituri potențiale pentru că este vorba de o evaluare la un moment dat. Nu sunt profituri reale. Aș mai adăugă ceva. Nu se vorbește în momentul de față că randamentele la fondurile pensii sunt calculate din punct de vedere legal fără a se lua în calcul comisionul inițial suportat de participanți din fiecare contribuție nouă la fond. Pentru orice 100 de lei a unui participant, se oprește 2,5% comisionul administratorului și numai diferența se investește. Randamentul se calculează la suma investită, ori din randament trebuie scăzut și acest cost, ceea ce nu se face. Pentru a avea o imagine corectă asupra randamentelor investițiilor ar trebui să se ia în calcul și acest cost.

AGERPRES: Care este posibilitatea ca la finalul unui stagiu de cotizare, un participant să aibă în cont mai puțini bani decât a cotizat?
Mircea Oancea: Este posibil să aibă mai puțini bani decât valoarea brută investită, dar nu va avea niciodată mai puțini bani decât valoarea netă. Acesta este garanția minimă prevăzută de lege. Nu include comisionul de 2,5% din fiecare contribuție și comisionul din valoarea activului net de 0,6% pe an. Eu apreciez că așa cum este construit sistemul și cu toate problemele privind cadrul investițional nu se va ajunge aici. Vorbim din punct de vedere strict legal. Ar trebui garantate contribuțiile brute. Dacă am investit un leu, un leu să fie garantat.

AGERPRES: Numărul participanților la fond care sunt repartizați aleatoriu este mai mare decât al celor care aderă. Cum explicați această situație?
Mircea Oancea: Situația este cauzată de legislație. O altă cauză o constituie lipsa de motivație a administratorilor, iar pe locul trei se situează lipsa de informare. Legea prevede că persoanele care sunt obligate să se înscrie, când obțin prima slujbă, și nu se înscriu în termenul legal sunt alocate automat și sunt repartizate aleatoriu. Nu aleg pentru că nu cunosc sistemul, nu ajunge nimeni la ei să îi informeze. Nu există campanii de marketing, iar acestea nu se fac pentru că nu există interes din partea administratorilor, pentru că se câștigă puțin din aceasta activitate. Sunt puțini cei care intră lunar în sistem și atunci ar fi o piață de împărțit foarte mică.

AGERPRES: Ce schimbări credeți că sunt necesare în cadrul acestui sistem?
Mircea Oancea: Schimbarea celor două legi de funcționare a cadrului actual. Mă refer la echilibrarea costurilor de administrare între administratori și fond care să genereze un interes mai mare, să genereze o politică de investiții activă. În momentul de față politica de investiții este pasivă întrucât toate costurile de administrare sunt suportate de administrator, nu de fond și atunci administratorii nu au interes să cheltuiască cu comisioanele de administrare pentru a obține un randament pentru care nu sunt premiați în mod deosebit, decât din valoarea activului net pe care de multe ori nu îl pot controla. Ar fi necesară schimbarea organizării fondurilor. Este o politică pe care am promovat-o de la început, s-a vorbit mult de ea și în ultimii ani s-a abandonat complet. Este necesară organizarea a trei tipuri de fonduri în funcție de vârstă și de gradul de risc, astfel încât politica de investiții să fie mai riscantă în prima parte a vieții și pe măsură de înaintezi în vârstă să treci spre fondurile conservatoare. La Pilonul III ar trebui simplificată procedura de aderare numai pe bază de hârtii, ci ar trebui să se permită aderare electronică pe bază de semnătură electronică. Cadrul acesta trebuie să fie mult mai dinamic ca să fie atrăgător. De asemenea, ar trebui adoptată de urgență legea privind plata pensiilor.

AGERPRES: De ce este aceasta o urgență?
Mircea Oancea: Este o urgență, chiar dacă nu se vor plăti pensii mai devreme de 10 ani pentru că altfel oamenii nu vor înțelege sistemul. Sistemul are un cadru de reglementare cu două etape și inclusiv administratorii de fonduri de pensii ar trebui să aibă posibilitatea de a promova la potențialii participanți un produs de la intrarea în sistem și până la plata efectivă. Oamenii trebuie să înțeleagă cum funcționează sistemul, cum intră în sistem și cum vor deveni pensionari și ce tipuri de pensii vor primi, care sunt avantajele fiecărui tip de pensii. În momentul de față nu se face nimic în privința asta și este de neînțeles. Aceasta creează suspiciuni că aceste fonduri de pensii nu sunt susținute și există oricând riscul să fie anulate, ca în Ungaria, sau parțial, ca în Polonia.

AGERPRES: Ar putea fi eliminate titlurile de stat din aceste fonduri de pensii?
Mircea Oancea: Oricând există riscul acesta. Nu poate fi eliminat riscul acesta din păcate. La rândul meu, sunt participant și sunt personal îngrijorat de aspectul acesta pentru că mi-aș dori sa beneficiez de rezultatele acestui sistem. Eu am promovat întotdeauna o politică în care spuneam că odată ce a fost lansată reforma sistemului de pensii publice oamenii trebuiau să vireze 10,5%, cât este acum contribuția individuală, la fondul privat la care dorește și contribuția angajatorului să rămână la sistemul public. Aici trebuie discutate mecanismele de susținere a deficitului, dar acesta crește în continuare în cu totul alte moduri și pe cu totul alte politici. Deficitul trebuia definit clar de la început și modul în care este susținut.

AGERPRES: În momentul de față există vreun risc să vedem probleme majore la un fond de pensii?
Mircea Oancea: Acest risc este exclus pe cadrul actual de reglementare. Aceasta nu înseamnă că actualul cadru de reglementare nu trebuie să se schimbe. Este exclus pentru că activele fondului sunt evidențiate și administrate distinct de activele companiei de administrare. În al doilea rând, toate documentele, plățile și încasările se fac printr-o bancă depozitară și se fac și prin validarea depozitarului. Nu există posibilitatea de a vinde active și operațiunea să nu fie văzută timp de o săptămână, să zicem, iar banii să dispară.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

82 − = 81