Mare grija, salariul mediu crește în lei dar bate pasul pe loc în euro

convergenta-euro-lei

Câștigul salarial mediu net anunțat luni de INS pentru luna septembrie 2016 a fost de 2.094 lei, cu 18 lei sau aproape un procent mai mare decât în luna precedentă. Exprimat, însă, în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a fost, pentru a treia lună consecutiv, de 466 euro (sau 940 euro la prețurile medii din UE).

Puterea de cumpărare s-a situat la +14,9% față de cea înregistrată cu un an în urmă, valoare ce a marcat, consolidarea tendinței de creștere a acestui indicator. Iar asta ÎNAINTE de perioada electorală și de transpunerea în fapte a promisiunilor de majorarea substanțială a veniturilor pentru largi categorii de populație, legate de bugetul de stat.

Pe fondul menținerii în teritoriul negativ a creșterilor de prețuri în raport cu anul precedent (ceea ce, atenție, nu se va mai repeta în 2017), românii au ajuns cu veniturile reale din muncă la 159,9% în raport cu referința constituită de luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor), cu patru zecimi de procent mai mult față de luna precedentă.

Vă prezentăm evoluția de la începutul lui 2016. Aceasta arată o creștere a veniturilor din salarii de aproape opt procente pe parcursul a opt luni. Mai exact +7,7% în lei și 7,4% în euro. De la mijlocul acestui an, pe neobservate, câștigul în lei a început să depășească pe cel în euro iar creșterile de venituri în lei nu au mai dus la majorarea veniturilor în euro.

În traducere, au apărut primele semnale că indexările populiste de venituri în termeni nominali ”patinează” iar cursul de schimb va trebui să acomodeze umflarea veniturilor peste posibilitățile reale ale economiei. Din păcate, soluția mult mai bună a transmiterii unei părți din câștigul de productivitate către creșterea puterii de cumpărare pare a fi fost abandonată.

Motivele sunt clare.

Primul este că nu mai avem câștig de productivitate pe primele opt luni din acest an, conform datelor oferite de statistica oficială.

Al doilea, nu se poate face niciun transfer dacă majorările salariale intră într-o spirală inflaționistă, adică se ajunge la o competiție de tipul ”care crește mai repede” între salarii și prețuri.

Practic, puterea de cumpărare a crescut de trei ori mai mult decât economia (cam 15% față de 5%) și, tocmai de aceea ar fi trebuit, în mod logic, să nu se poată face alte majorări în viitorul imediat fără consecințe pe inflație, deficit bugetar și de cont curent și pe cursul de schimb. Alminteri, premiul Nobel pentru economie e ca și adjudecat pentru România.

Mai clar, poate reușește cineva să explice, unor experți în domeniu și nu electoratului, de unde se vor putea da peste patru ani pensii mai mari cu 61% și salarii mai mari cu 44% dintr-un PIB mai mare cu 34%, admițând că cele 34 de procente se vor și concretiza în realitate. Respectiv, care este ingineria financiară prin care creșterea pensiilor ar putea fi cu 80% mai mare decât creșterea PIB iar creșterea salariilor (din care se dau pensiile) cu 30% peste avansul economiei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

+ 46 = 50