Misterul din jurul smog-ului chinezesc

52b5181a9134a39bcc9db2ee7113a930

Smog-ul de iarnă este un mister în China, datorită conținutului său ridicat de sulfat. Cercetătorii de la Max-Planck au explicat însă mecanismul responsabil și au descoperit un cerc vicios, care favorizează formarea de smog.

Smog-ul de iarnă din nordul Chinei și din jurul capitalei Beijing amenință constant sănătatea celor peste 400 de milioane de oameni care trăiesc în regiune. Recent aceasta a fost din nou acoperită de un nor gros de smog.

Originea acestuia a fost un mister până acum, datorită conținutului ridicat de sulf, deoarece acum razele soarelui sunt blocate aproape total de această ceață. O echipă din jurul lui Yafang Cheng de la institutul Max-Planck pentru Chimie din Mainz a identificat acum un nou mecanism, care explică ponderea mare de sulf și praf fin în ceața ce se formează. Procesul se desfășoară într-un cerc vicios, după cum explică oamenii de știință în jurnalul Science Advances.

În cadrul măsurătorilor efectuate în ianuarie 2013 Cheng și colegii său au găsit în valorile de praf fin de la Beijing (PM2,5) valori de 16 ori mai mari decât valorile limită prevăzute de Organizația Mondială a Sănătății (WHO).

Ridicată a fost în special ponderea sulfaților. S-a stabilit că producția de sulfați cu o concentrație mare de particule fine de aerosoli crește puternic, este citat Cheng într-o declarație a institutului Max-Planck. Acest lucru i-a surprins pe cercetători, deoarece pentru a se ajunge la reacții ale sulfaților este nevoie de obicei de existența razelor solare. Acestea nu pot însă să strâpungă ceața deasă. Trebuie să există o altă cale pentru a sintetiza sulfații.

Echipa de cercetare a găsit mai multe caracteristici ale smog-ului chinez de iarnă. Astfel că ceața densă conține mult dioxid de azot în apropierea solului. De asemenea, praful mineral și amoniacul din agricultură asigură o valoare semnificativ mai mare a pH-ului particulelor din aer decât se poate întâlni în Europa sau SUA. Ceața este astfel mai puțin acidă. Acest lucru permite o reacție între dioxidul de azot (NO2) cu dioxidul de sulf (SO2), transformându-se în sulfați.

Reacția chimică are loc potrivit cercetătorilor în picăturile mărunte de apă din atmosferă, chiar dacă ele sunt de trei până la cinci ori mai mici decât picăturile de ploaie. Grupul lui Cheng a stabilit că această reacție conduce la un mecanism care se întreține singur: formarea de sulfate are grijă ca aerosolii să devină mai mari și să poată reține mai multă apă, ceea ce determină formarea de noi sulfați și formarea fenomenului cunoscut sub denumirea de smog.

http://www.n-tv.de/wissen/Raetsel-um-Wintersmog-in-China-geloest-article19397486.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × 3 =