Modelul finlandez de invatamint elimina din scoala primara pe viitorii evazionisti, cei cu fituici

finlanda-732x336

In ultimile zile, invatamintul romanesc este bantuit de initiative finlandeze, de unificare a matematicii cu informatica sau de noul obiect “stiintele vietii’ o amestecatura de fizica biologie si chimie, idei care stau la baza unui  proiect in discutie pe baza unor recomandari ale expertilor din educatie si despre care IVOLINE a scris aici.

Finlanda este una din tarile cu cele mai ridicate nivele de trai din lume. In urma perioadei de grava recesiune economica din anii ’90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei. Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie.

Exemplul Nokia. La inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc. Apoi, o fabrica de televizoare. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara, la un moment dat fiind lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor Unite.

De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina? Nu este de mirare ca sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai bun din lume. Dar sa vedem cum functioneaza la nivelul unei zile, scoala finlandeza prin faptele micutului Saili.

07:45 – Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.

09:15 – Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara. Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” din Spania sau Anglia. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acope rita , un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.

12:00 – Mincare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.

16:05 – Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu.

18:30 – Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.

20:15 – Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
– “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
– Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. “Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
– Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
– Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
– Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt.
– Temele sunt sfinte. Si este foarte rau vazut ca un elev sa copieze, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o fituica la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de catre restul de elevi. “De ce sa risti, cind poti sa studiezi?” Pe aceeasi linie, ca adulti, nu-si vor imagina ce este evaziunea fiscala. Nu e de mirare ca Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea mai scazuta coruptie publica.
– Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: “Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”.
– Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”. Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.
– “Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
– “Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde ca da.”

Sistemul finlandez de educaţie, considerat cel mai bun din lume şi depăşit doar de ţări precum China şi Singapore la rezultatele testelor PISA, se pregăteşte de reformă. Copiilor finlandezi nu le vor mai fi predate în şcoli materii, în sensul clasic, cum sunt geografia sau biologia. În schimb, profesorii vor trece la predarea în baza unor subiecte şi teme de interes, ceea ce presupune o abordare interdisciplinară.
„Avem nevoie de un cu totul alt fel de educaţie, pentru a-i pregăti pe oameni pentru viaţa în câmpul muncii. Tinerii de azi folosesc computere extrem de avansate. În trecut, băncile aveau, de exemplu, angajaţi care făceau calcule complexe, dar acum lucrurile s-au schimbat. Aşadar, trebuie să schimbăm educaţia, în raport cu necesităţile industriei şi societăţii moderne,” arată Pasi Silander, manager pentru dezvoltarea oraşului Helsinki.

Una dintre aceste schimbări înseamnă renunţarea la predarea materiilor, aşa cum le cunoaştem în sistemul de educaţie standard. Materiile vor face loc aşa-numitei predări a „fenomenelor” sau a „temelor”. De exemplu, dacă un elev vrea să devină ospătar, atunci va lua lecţii care cuprind elemente de matematică, limbi străine, scriere şi abilităţi de comunicare. Elevii care vor opta pentru studii mai teoretice, vor învăţa, printre altele, la ore, despre Uniunea Europeană, un cumul de informaţii de economie, istorie, limbi străine şi geografie.

Schimbările mai vizează şi alte elemente considerate aporoape echivalente cu prezenţa într-o sală de clasă: elevii nu vor mai sta pasivi aşezaţi pe rânduri în faţa profesorului şi nici nu-şi vor aştepta rândul minute în şir, pentru a adresa întrebări. În schimb, elevii vor fi organizaţi în grupuri mai mici, în care vor trebui să rezolve anumite probleme colaborativ şi să-şi folosească abilităţile de comunicare.

„Există numeroase şcoli unde se predă în stilul vechi, care a fost de bun augur pentru începutul anilor 1900 – acum însă, nevoile nu mai sunt aceleaşi şi trebuie să ne adaptăm secolului 21,” e de părere Marjo Kylloen, director de programe educaţionale la Helsinki.

Reforma nu a fost întâmpinată însă cu entuziasm uniform de către toţi profesorii, mulţi dintre ei fiind obişnuiţi, după o lungă carieră, să predea materii specializate. În acest moment, 70% din profesorii finlandezi au participat sau participă la cursuri de formare, care să servească noilor abordări. Totodată, s-a înaintat propunerea de a folosi co-predarea, ceea ce implică profesori cu specializări diferite, care să predea pe marginea unui subiect comun.

Pentru începuzt, şcolile finlandeze sunt obligate să introducă acest sistem pe o perioadă determinată, de minim câteva săptămâni. Potrivit calendarului, reforma va fi implementată definitiv în toate şcolile finlandeze până în 2020.

În acelaşi timp, şi grădiniţele au parte de un program de reformă: proiectul Centrului de Învăţare prin Joc presupune introducerea unei abordări de predare prin intermediul jocurilor. Momentan, există discuţii între reprezentanţii industriei de jocuri video şi responsabilii de politici educaţionale, pentru a găsi soluţii cât mai variate şi relevante pentru nevoile copiilor.

Sursa: The Independent

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 × 4 =