Mortul de care nu mai scăpăm, MCV-ul pe justiție și stabilitate legislativa care, dacă ar fi ok, ar ajuta predicția în afaceri

Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene
Comisia Europeană a publicat ieri cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Raportul analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.”

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință ale MCV. Potrivit raportului publicat, s-au realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Reamintim că în ultimul raport, cel din ianuarie, se consemnau progresele importante făcute de justiție română pe parcursului anului 2016, dar se atrăgea atenția că încheierea monitorizării în timpul mandatului actualei Comisii depinde nu numai de îndeplinirea recomandărilor din raport, ci și de ireversivbilitatea progreselor, de “evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele”.

Principalele probleme prevăzute în Raport

Se subliniază importanța evitării unui “climat de confruntare între diferitele ramuri ale statului, ceea ce ar avea consecințe negative asupra independenței sistemului judiciar, problemă care a fost menționată în raportul din ianuarie 2017 și care a rămas de actualitate în perioada de referință a prezentului raport.”

“În ciuda angajamentului asumat de guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.”

“Progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea”.

Despre modificarea legilor ce reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și a CSM, Raportul spune că acestea, în forma actuală, “au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie”. Unele dintre propunerile de modificare, se mai psune în raport, “conțin aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar.”

“Criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti (din partea unor politicieni, de exemplu – n. red.) rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice (…) Acceptarea şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi faptul de a le permite magistraţilor să îşi facă datoria în mod neîngrădit sunt esenţiale, inclusiv pentru a satisface condiţia prevăzută în raportul din ianuarie (…) Ar fi de așteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declarațiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acțiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul (codul de conduită al parlamentarilor).”

La fel în cazul miniștrilor, mai spune Comisia.

Trebuie cerut avizul Comisiei de la Veneția pentru numirea procurorilor de rang înalt: “Recomandarea din luna ianuarie a precizat necesitatea de a recurge la sprijinul Comisiei de la Veneția pentru a încheia această dezbatere de lungă durată. Rămâne de îndeplinit solicitarea cuprinsă în recomandare, conform căreia România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția”. Reamintim că parlamentarii au explicat că nu mai au timp pentru a cere un aviz al Comisia deoarece legile trebuie adoptate până la sfârșitul anului.

În ceea ce privește modificările legislative propuse – “Au fost introduse alte propuneri problematice și necoordonate, și, deși multe nu înregistrează niciodată progrese în cadrul procesului parlamentar, faptul că acestea rămân pe agenda discuțiilor parlamentare introduce un grad important de incertitudine: printre exemplele în acest sens se numără Legea privind grațierea sau cea privind răspunderea magistraților.”

“În perioada de raportare, criticarea în media a sistemului judiciar și magistraților a fost deosebit de virulentă și prezentă. Țintele individuale ale acestor atacuri par a fi cu precădere procurori și judecători care se ocupă de cazurile de corupție la nivel înalt. Aceasta s-a extins, de asemenea, la criticarea sistemului judiciar în ansamblu.”

Comisia mai spune că sunt necesare criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor “pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie”. “Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona.”
În privința Bulgariei – fără îngrijorări, progrese importante și noi așteptări

România, cu 12 recomandări de îndeplinit, a fost considerată până acum elevul sârguincios, comparativ ce Bulgaria, cut 17 recomandări.

Dar, deși comunicatele de miercuri ale Comisiei referitoare la cele două țări seamănă în mare măsură, excepție face un paragraf esențial :

În paragraful din comunicatul despre România, guvernanții sunt avertizați că există îngrijorări legate de provocările la adresa independenței sistemului judiciar și, prin urmare, a apărut riscul redeschiderii unor subiecte considerate deja închise:

“În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.”

În comunicatul privind Bulgaria, paragraful menționează progrese importante făcute anul acesta în sistemul judiciar, în pofida incertitudinii politice de la începutul anului:

“Deși incertitudinea politică a condus la unele întârzieri în punerea în aplicare a reformelor în acest an, procesul de reformă a primit un nou impuls începând din luna mai, chiar dacă rezultatele finale se lasă încă așteptate în domenii care necesită reforme legislative și acțiune guvernamentală, precum lupta împotriva corupției, relevă documentul Comisiei.

În ce privește domeniul judiciar, raportul constată evoluții importante în 2017, în primul rând alegerea unui nou Consiliu Judiciar Suprem, al cărui impact ar trebui să se manifeste începând de anul viitor.”

MCV, programat inițial pentru doar trei ani după aderare

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit la momentul aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2007, pentru prevenirea sau rezolvarea deficiențelor din domeniul judiciar și luptei împotriva corupției.

Tratatul de aderare la UE prevede că, dacă există deficiențe grave în transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piața internă și, respectiv, justiție și afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.

Autoritățile române au cerut de mai multe ori eliminarea MCV de care a fost condiționată și aderarea la Schengen a celor două state. România îndeplinește condițiile tehnice pentru a intra în zona Schengen, însă câteva state consideră în continuare că aderarea este inoportună cât timp rapoartele MCV nu consemnează dispariția marilor probleme din acest domeniu și reformele din justiție nu vor fi considerate ireversibile.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

84 + = 94