Motorul electric, tendinte, temeri, soluții

Trecerea transporturilor de la motoarele pe combustie internă la motoarele electrice depinde de eficacitatea stimulentelor administrative, la concurenţă cu cele restrictive. Şi nu numai.

Revoluția transporturilor nu se va realiza, însă, fără progresele tehnologice ale bateriilor şi ale sistemelor de alimentare şi nu independent de capacitatea companiilor petroliere de a-și reorienta afacerile, potrivit studiilor actuale.

Pe de o parte, mai multe guverne şi mari oraşe ale lumii au avansat deja termene de la care vor interzice vânzările de vehicule cu motorizarea bazată pe combustia internă a produsele petroliere.

Pe de altă parte, companiile petroliere și producătorii auto au nevoie de răgaz pentru a-și finanța cercetările. Nu a suprins pe nimeni opinia comisarului european pentru industrie Elzbieta Bienkowska, potrivit căreia ca nu ar fi în interesul nimănui o prăbușire rapidă a pieței mașinilor diesel”.

Franța și Marea Britanie au anunțat că vor interzice vânzarea de automobile pe motorină până în anul 2040. India și-a propus cel mai ambițios termen: în 2030 să nu se mai vândă decât maşini electrice.

Un raport ING Bank avansează ideea că din 2035 în Europa nu se vor mai vinde decât mașini pentru pasageri electrice în toată Europa. Cercetarea ING Bank afirmă că că vehiculele cu motoare electrice vor deveni competitive în 2024 cu cele bazate pe combustie internă, în termeni de cost total al proprietății, indicator care include și întreținerea și alimentarea pe lângă prețul mașinii.

Un studiu Bloomberg este mai conservator pentru piața globală și prevede că, până în 2040, 54% din vânzările de mașini noi ușoare vor fi vehicule electrice, chiar dacă prețurile vehiculelor electrice vor deveni competitive cu cele pe combustie în 2025.

În următorii ani, Tesla, Chevy și Nissan ar putea scoate pe piață mașini cu autonomie mare la circa 30.000 de dolari, spune Bloomberg. Deutsche Post a început deja să-şi construiască propriile vanuri electrice şi plănuieşte să le vândă şi altora, potrivit BBC.

Cercetările citate își bazează aprecierile optimiste privind ofensiva motorizării electrice pe argumentele:

OReglementări mai aspre pentru maşinile pe combustie internă și stimulente pentru achiziţii de masini electrice
Creșterea cererii pe baza:
scăderii costurilor totale ale deținerii de vehicule electrice (EV) până la paritate cu cele privind motoarele cu combustie internă (ICE)
creșterii rețelelor de alimentare
ieftinirii și creșterii performanțelor acumulatorilor
Acestea argumente decurg din principalele obiecții ale consumatorilor, care nu cumpără vehicule electrice :

40% din cauza prețului mare,
28% din cauza autonomiei reduse și
20% din cauza dificultăților de încărcare a acumulatorilor, potrivit unui sondaj citat de studiul ING Bank.

Modelele de prognoză folosite de ING Bank spun că costul total al deţinerii de maşini electrice (preţ de achiziţii, plus costurile de întreţinere şi alimentare) îl va egala în 2024 pe cel al motoarelor cu combustie, pe baza creşterii cererii, stimulată de sporul capacităţii acumulatorului pe unitate de greutate şi de ieftinirea acestuia.

Modelele de prognoză folosite de Bloomberg New Energy Finance spun că țările care au avansat în adoptarea mașinilor electrice (SUA, China și o parte din Europa) vor depăși obstacolul rețelelor de alimentare la mijlocul anilor 2030.

Circa 75% dintre cumpărători ar perfera mașinile electrice dacă autonomia ar creşte la 800 de kilometri, faţă de cel mult 300 de kilometri în prezent, potrivit ING.

Studiile fac rareori diferența între transportul de marfă și cel de pasageri, între marile camioane și minivanuri și autoturisme.

De ce (nu) se tem coloșii petrolieri

Circa 34% dintre mașininile ușoare de pe drumurile lumii vor fi electrice până în 2040, ceea ce va disloca un consum echivalent cu opt milioane de barili de combustibil pe zi, potrivit Bloomberg.

Pe de altă parte, circa 60% din petrolul lumii este folosit în prezent pentru obținerea combustibililor de transport și aceasta este proporția vulnerabilității coloșilor petrolieri față de motorizarea electrică.

Faptul este confirmat indirect de cele două piste strategice de dezvoltare a coloșilor petrolieri: prioritatea gazelor naturale și investiția în noi tehnologii energetice altfel spus – regenerabilele.

Shell, de pildă, pariază din greu pe gaze, dar și alocă anual un miliard de dolari în cercetarea de noi tehnologii, potrivit Bloomberg.

Astfel că, nu este întâmplător avertismentul comisarului european pentru industrie, că o prăbușire a pieței mașinilor diesel îi va lipsi pe constructorii auto de resursele pentru a investi în vehicule cu emisii poluante zero.

Chiar gazda producătorului auto BMW, Munchen, s-a alăturat oraşelor care iau în calcul interzicerea maşinilor diesel, astfel încât un analist citat de Reuters s-a grăbit să constate „o mare victorie” a lobby-ului auto.

Ştirea este însă relevantă într-o măsură similară şi pentru nevoia de resurse de cercetare a coloşilor petrolieri.

Analiştii domeniului spun că agenda trecerii de la motorizarea pe combustie internă la cea electrică depinde de cât de repede preţurile şi accesibilitatea celei din urmă vor deveni competitive cu cea dintâi.

Atingerea echilibrului dintre cererile pentru cele două tipuri de motorizare depinde de concurența a doi factori:

amploarea deciziilor autorităţilor privind stimulentele pentru varianta electrică de motorizare şi, respectiv a celor privind restricţiile pentru motorizările petroliere
răgazul pe care companiile petroliere îl vor obţine pentru a face tranziţia către noi linii de afaceri energetice, în special producţia de energie regenerabilă.
Coloşii petrolieri vor căuta, pe de o parte să tempereze avântul politic, ca să câştige timp pentru redirecţionarea afacerilor lor. Pariul lor este orientarea spre gazele naturale și pe producția de electricitate cu acestea, dar şi din resurse regenerabile.

Și în România, OMV Petrom a devenit un furnizor important de energie electrică prin centrala de la Brazi. Dar şi-a vândut parcul de eoliene, pentru că are alte priorităţi. OMV Petrom şi OMV sunt, totuşi, abia jucători de talie mică spre mijlocie pe piaţa globală şi au resurse pe măsură

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) vede o creștere cu 50% a cererii de gaze până în același an crucial 2040. Exxon Mobil vede o creștere de 44%, iar British Petroleum își întemeiază scenariul de bază pe o creștere de 38% până în 2035, potrivit Bloomberg.

Apoi, anii de glorie ai gazelor naturale s-ar putea estompa în fața ieftinirii energiei regenerabile din vânt și soare.
Totodată, nu sunt excluse alternativele obţinerii de combustibili din gaz metan şi din cărbune, dar viteza cu care aceste alternative ajung să devină competitive comercial, concurează, din nou, cu viteza progresului vehiculelor electrice. Deşi par că sunt mai puţin cercetate în prezent, încercările germane de producere a benzinei din gaz metan sunt vechi din timpul războiului mondial.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × = 8