Mutare fatala, centrul de greutate al deciziilor intr-o firma se muta de la angajator la angajati conform noilor propuneri de modificare ale Codului Muncii

art-2-demisia-modificata-de-catre-codul-muncii

Reprezentanti patronilor din Romania cer parlamentarilor sa respinga o serie de propuneri de modificare a Codului muncii, care au trecut, fara dezbatere, de Senat. Printre altele, patronii se tem ca nu vor mai putea decide ei singuri obiectivele de performanta ale salariatilor.

Majorarea salariului minim pe economie, reintroducerea contractului colectiv de munca la nivel national si eliminarea clauzelor de neconcurenta dupa terminarea raportului de munca sunt alte puncte care ii nemultumesc pe patroni. Initiativa legislativa are, insa, un argument tare pentru parlamentari: este initiata de 130.000 de cetateni cu drept de vot, sub umbrela Blocului National Sindical (BNS), a doua cea mai mare confederatie din tara.

Proiectul de lege de modificare a Codului muncii, introdus de BNS prin initiativa cetateneasca, a trecut fara dezbatere de Senat, fara sa existe nici macar un raport al Comisiei pentru munca. Textul, adoptat tacit in 2 septembrie, a apucat sa primeasca doar avize: negativ de la Comisia juridica si favorabil de la cea pentru drepturile omului.

Asa a ajuns initiativa la Camera Deputatilor, care este for decizional, insa deputatii din Comisia pentru munca asteapta mai intai punctul de vedere al Guvernului pentru a lua o decizie. Intre timp, o serie de reprezentanti ai oamenilor de afaceri si-au exprimat opozitia fata de propunrile de modificare a Codului muncii. Camera de Comert Franceza in Romania a transmis deja la Camera Deputatilor o analiza in care arata ca modificarile propuse vor avea efecte negative.

“Proiectul de modificare a Codului Muncii, aflat in prezent in procedura de legiferare la Camera Deputatilor, reduce drastic flexibilitatea conditiilor de munca, conducand la scaderea competitivitatii companiilor si a Romaniei. Revenirea la un cadru legislativ mai rigid decat cel din anul 2011 este o masura profund inadaptata realitatilor actuale ale economiei si pietei muncii”, a transmis Camera de Comert Franceaza.

“Pentru astfel de decizii e nevoie de consens patronate-sindicate, nu poti sa excluzi patronatele. Camera Deputatilor trebuie sa respinga aceasta initiativa legislativa. Si noi putem sa strangem 100.000 de semnaturi de la intreprinzatori si sa facem modificari de legislatie, dar e nevoie de consens. Codul muncii actual, din anul 2011, a fost elaborat cu participarea tuturor – sindicate si patronate – si nu poate fi modificat fara consens”, a spus reprezentantul antreprenorilor IMM.

La randul lor, reprezentanti ai Camerei de Comert Americane (AmCham) in Romania au solicitat intrevederi cu parlamentarii din Comisia de munca a Camerei.

Modificarile propuse la Codul muncii si obiectiile patronilor sunt:

– Reintroducerea Contractului colectiv de munca la nivel national. Acest document a fost eliminat in 2011, odata cu adoptarea actualului Cod al muncii. Camera de Comert Franceza in Romania considera ca un contract colectiv de munca la nivel national nu face altceva decat sa dubleze Codul muncii, in conditiile in care paralelismul legislativ incalca art. 16 al Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa.

– Obiectivele de performata pentru angajati sa fie stabilite prin negociere colectiva. Aceste obiective de performanta vor fi stabilite pe categorii de salariati prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern – se arata in proiectul de modificare a Codului muncii. Potrivit Legii dialogului social, din anul 2011, negocierile colective sunt obligatorii la nivel de unitate, daca unitata are cel putin 21 de salariati. Camera de Comert franceza critica faptul ca prin aceste prevederi “se elimina dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanta”. “Este aproape imposibil de imaginat cum angajatorul va putea negocia individual, dar si colectiv obiectivele de performanta individuale ale fiecarui salariat”, mai spun investitorii.

– Eliminarea perioadei de proba pentru noii salariati care au fost incadrati pe post prin concurs. “Nu are nicio legatura concursul pe post cu perioada de proba. Pot sa angajez pe cineva care castiga concursul, este bine pregatit profesional, dar pe urma pot sa constat ca persoana respectiva nu se poate adapta la noul loc de munca”, spune patronatul IMM-urilor.

– Clauza de neconcurenta nu se va mai aplica decat pe perioada contractului individual de munca. Practic prin aceasta reglementare propusa prin proiectul de modificare a Codului muncii, dupa ce se termina contractul individual de munca, un salariat se poate angaja fara probleme la o firma concurenta, chiar daca a acceptat o clauza de neconcurenta prin vechiul contract individual de munca. Prin exceptie, se poate introduce clauza de neconcurneta aplicabila si dupa expirarea contractului, insa atunci fostul angajator va trebui sa plateasca fostului sau salariat o indemnizatie lunara post-contractuala, de minimum 50% din media luanara a veniturilor pe care le obtinea salariatul in ultimele 6 luni de contract. De asemenea, in cazul clauzei de neconcurenta aplicate pe peroada contractului, patronul trebuie sa-i plateasca salariatului o indemnizatie lunara de cel putin 25% – mai prevede proiectul.

– Clauza de confidentialitate va produce efecte dupa incetarea contractului individual de munca numai in situatii exceptionale, pentru o perioada de timp determinata si in legatura cu anumite categorii de informatii, stabilite prin contractul de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Camera de Comert franceza se plange aici ca firmele vor fi obligate sa ia masuri suplimentare, cu costuri in plus pentru protectia informatiilor secrete.

– La concedierile colective, patronii nu vor mai putea da afara, cu prioritate, salariatii neperformanti. Initiatorii proiectului de Cod al muncii sustin ca disponibilizarile colective nu au nicio legatura cu motive care tin de persoana angajatului si, prin urmare, nu trebuie sa fie luata in calcul lipsa performantei. Camera de comert franceza contesta, insa, aceasta propunere, aratand ca astfel firmele vor fi obligate sa pastreze angajatii neperformanti si sa-i concedieze pe cei mai buni, “avand drept consecinta directa scaderea dramatica a competitivitatii angajatorului, cu impact asupra tuturor locurilor de munca”.

– Patronii vor fi obligati sa acorde un spor de 75% din salariu la orele suplimentare lucrate, precum si ore libere platite. Daca nu se pot acorda ore libere, sporul va fi de 100% – mai propun initiatorii modificarilor de Cod. Nici cu aceasta prevedere investitorii reuniti in Camera de comert franceza nu sunt de acord, aratand ca astfel costurile muncii vor creste cu 175% fata de 75% in prezent.

– Salariul minim net pe economie sa fie fixat permanent la cel putin 50% din salariul de baza mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica. Astfel, la nivelurile actuale ale salariilor minim si mediu, salariul minim net ar creste de la 777 de lei la circa 900 de lei.

– Se introduce “telemunca”. Asa defineste initiativa legislativa munca prestata de salariatii care nu lucreaza de la sediul angajatorului. “Telemunca este o forma de organizare a muncii prin intermediul careia salariatii, utilizand tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detin in alt loc decat sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz” – se arata in initiativa de modificare a Codului muncii. Angajatul care lucreaza in aceste conditii se numeste “telesalariat” si isi stabileste singur programul de lucru. Angajatorul poate verifica activitatea telesalariatului in baza prevederilor contractului individual de munca sau ale contractului colectiv.

– Abrogarea posibilitatii angajatorului de a suspenda contractul individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii. In perioada de reducere a activitatii, angajatorul poate acorda zile libere platite, pe baza consimtamantului angajatului – mai vor initiatorii modificarii de Cod fiscal.

Plenul Camerei Deputatilor va decide daca adopta sau respinge initiativa legislativa de modificare a Codului muncii, raportul si avizele din comisii fiind consultative. Daca trece de Camera Deputatilor, doar presedintele Iohannis mai poate respinge legea, pentru a fi reexaminata de Parlament. A doua oara, presedintele nu mai poate retrimite legea la reexaminare. Intre timp, insa, Consiliul Legislativ a formulat aviz pozitiv pentru initiativa de modificare a Codului muncii. Tot aviz favorabil, cu modificari, a fost emis si de Consiliul Economic si Social (CES), din care fac parte atat patronate cat si sindicate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

× 3 = 24