Organismul nostru e deștept, cum reacționează la stress

Cu toții ne simțim stresați din când în când. Stresul are multe surse, poate să vină din mediu, din corpurile noastre sau din gândurile noastre, dar și din modul in care vedem lumea din jurul nostru.

Este natural să fii stresat în momente de presiune, cum ar fi in timpul unui examen, insa suntem construiti fiziologic pentru a face față stresului și pentru a reacționa la acesta, scrie theconversation.com.

Când ne simțim sub presiune, sistemul nervos instruiește corpul să elibereze hormoni de stres, incluzând adrenalina, noradrenalina și cortizolul. Acestia produc modificări fiziologice pentru a ne ajuta să facem față amenințarii sau pericolului. Acesta se numește “răspunsul la stres”.

Stresul poate fi de fapt pozitiv, deoarece răspunsul la stres ne ajută să rămânem atenți, motivați și concentrați asupra sarcinii. De obicei, atunci când presiunea dispare, corpul se reechilibrează și începem să ne simțim liniștiți din nou. Dar când trăim intr-o stare de stres prea des sau prea mult timp sau când sentimentele negative ne copleșesc capacitatea de a face față, atunci vor apărea probleme. Activarea continuă a sistemului nervos – care se confruntă cu “răspunsul la stres” – duce la uzura corpului.

Când suntem stresați, sistemul respirator este imediat afectat. Avem tendința de a respira mai greu și mai repede, într-un efort de a distribui rapid sânge bogat în oxigen în corp. Deși acest lucru nu este o problemă pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi o problemă pentru persoanele care suferă de astm bronșic și care pot simți ca nu mai pot respira. De asemenea, poate provoca respirație rapidă și superficială, ceea ce poate duce la hiperventilație. Acest lucru este mai probabil dacă cineva este predispus la anxietate și atacuri de panică.

Stresul face rău si sistemului nostru imunitar. Cortizolul eliberat în corpul nostru suprimă sistemul imunitar și căile inflamatorii si astfel devenim mai sensibili la infecții și afecțiuni inflamatorii cronice. Abilitatea noastră de a lupta împotriva bolilor este redusă.

Sistemul musculoscheletal este, de asemenea, afectat. Muschii nostri devin tensionati, in mod normal este modul natural al organismului de a ne proteja de rani si durere. Insa, tensiunea musculară repetată poate provoca dureri si atunci când apare la umeri, gât și cap duce la dureri de cap și migrene.

Există efecte cardiovasculare. Când stresul este acut, ritmul cardiac și tensiunea arteriala cresc, dar revin la normal odată ce stresul acut a trecut. Dacă stresul acut este repetat sau dacă stresul devine cronic (pe o perioadă lungă de timp), acesta poate provoca leziuni vaselor sanguine și arterelor. Acest lucru crește riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Sistemul endocrin suferă si el. Acest sistem are un rol important în reglarea dispoziției, creșterii și dezvoltării, funcționarii țesuturilor, metabolismului și proceselor de reproducere. Metabolismul nostru este afectat. Hipotalamusul este localizat în creier și are un rol esențial în conectarea sistemului endocrin la sistemul nervos. Semnalele de stres care vin de la hipotalamus declanșează eliberarea hormonilor de stres cortizol și epinefrină, iar apoi zahărul din sânge (glucoza) este produs de ficat pentru a vă oferi energie pentru a face față situației stresante. Majoritatea oamenilor reabsorb zahărul din sânge suplimentar atunci când stresul dispare, dar pentru unii există un risc crescut de diabet.

Stresul poate avea unele efecte gastrointestinale neplăcute. S-ar putea să apară arsuri la stomac și reflux gastroesofagian, mai ales dacă ne-am schimbat obiceiurile alimentare si mâncam mai mult sau mai puțin sau am crescut consumul de alimente grase și zaharoase. Capacitatea intestinului de a absorbi substanțele nutritive din alimente poate fi redusă. Este posibil să avem dureri de stomac, balonare și greață, diaree sau constipație.

Pot apărea probleme și cu sistemul reproducator. Pentru bărbați, stresul cronic poate afecta producția de testosteron și spermă si poate duce chiar la disfuncții erectile sau la impotență. Femeile pot prezenta schimbări ale ciclurilor menstruale si simptome premenstruale accentuate.

Stresul și mintea

Stresul are efecte asupra bunăstării noastre emoționale. Este normal să ai zile mai bune si zile mai proaste, dar când suntem stresați, ne putem simți mai obosiți, avem schimbări de dispoziție sau suntem mai iritabili decât de obicei, avem probleme cu somnul. Acest lucru afectează concentrarea, atenția, învățarea și memoria. Cercetătorii au asociat lipsa calitatii somnului cu probleme cronice de sănătate, depresie și chiar obezitate.

Modul în care ne confruntăm cu stresul are un efect suplimentar, indirect, asupra sănătății noastre. Sub presiune, oamenii pot adopta obiceiuri nocive, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri pentru a scădea stresul. Dar aceste comportamente sunt modalități nepotrivite de adaptare și conduc doar la probleme de sănătate și riscuri pentru siguranța și bunăstarea noastră personală.

Deci, învață să-ți gestionezi stresul. Unele stresuri în viață sunt normale – și un pic de stres ne poate ajuta să fim alertați, motivați, concentrați, energici și chiar excitați. Acționati pozitiv pentru a canaliza această energie în mod eficient și s-ar putea să obțineți mai mult și să vă simțiți bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

× 9 = 72