Premieră în lupta cu băncile pe legea Dării în plată, o solicitare de daune morale de 100.000 lei

images-2

La Judecătoria sectorului 1 s-a înregistrat într-o contestație la dare în plată depusă de bănci o cerere reconvențională prin care A.V. a cerut 100.000 de lei daune morale pentru atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional și mai ales, pentru abuzul de drept al băncii care a depus contestație doar pentru tergiversarea dosarului.

Pentru dovedirea prejudiciului s-au depus înscrisuri și s-a solicitat proba cu un martor. În data de 01.07.16 A.V. a apelat la avocatul Coltuc Marius pentru a depune întâmpinare la contestația băncii și cerere reconvențională.

Înscrisurile vizează: decizii de concediere, adeverințe medicale, corespondență bancă-client,copie dosar de executare silită, expertiza extrajudiciară evaluare imobil etc. Martorul vizează aspectul privind problemele personale ale consumatorului.

Daunele morale s-au depus sub forma unei cereri reconvenționale. Cererea reconvențională reprezintă un act procedural prin care pârâtul invocă pretenții proprii împotriva reclamantului. Pretențiile sale trebuie să derive din același raport juridic ori să fie strâns legate de acesta iar dacă ele vizează și alte persoane decât reclamantul, atunci acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți.

Prin formularea unei cereri reconvenționale, pârâtul devine pârât-reclamant, iar reclamantul inițial va deveni: reclamant-pârât.

Cererea reconvențională trebuie să respecte condițiile prevăzute pentru orice cerere de chemare în judecată:
1. nume, prenume, CNP, domiciliu ori reședință; denumire și sediu, CUI sau codul de identitate fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice, contul bancar. Cerințele sunt prevăzute atât pentru reclamant cât și pentru pârât, dacă reclamantul cunoaște toate aceste date de identificare ale pârâtului.
2. nume, prenume, dovada calității celui care reprezintă partea în proces (dacă este avocat atunci să indice și sediul profesional)
3. obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului. Trebuie de asemenea să precizeze modul de calcul prin care a ajuns la acea valoare.
4. motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază cererea
5. dovezile pe care își sprijină fiecare capăt de cerere
6. semnătura

Cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea, iar când întâmpinarea nu este obligatorie, se va depune cel târziu la primul termen de judecată.
Se comunica reclamantului pentru ca acesta să poată depune o întâmpinare, fiindu-i interzis să depună și el o cerere reconvențională.

Competentă să soluționeze cererea reconvențională este instanța investită cu cererea principală (adică cererea de chemare în judecată prin care s-a declanșat procesul) prin efectul prorogării de competență.

Disjungerea va fi o situație de excepție și va apărea atunci când doar cererea principală este în stare de judecată. Spunem că o cauză ‘se află în stare de judecată’ atunci când s-a administrat probatoriul, nu mai există excepții de ridicat și nici cereri de formulat, prin urmare se pot pune concluzii pe fond. Mai precis, după ce s-a terminat cercetarea judecatorească. Ca atare, cea reconvenționala va fi judecată separat.

Disjungerea nu va fi posibilă atunci când legea prevede acest lucru expres, sau când judecarea cererilor împreună se impune pentru soluționarea unitară a procesului. Cu alte cuvinte, nu se vor putea
disjunge dacă între cele două există o legătură foarte strânsă în așa fel încât admiterea cererii reconvenționale ar avea drept consecință respingerea cererii principale.
De exemplu, nu se poate disjunge cererea reconvențională de cererea de chemare în judecată în cazul proceselor de partaj, atunci când se cere completarea masei bunurilor de împărțit, sau atunci când prin cerere reconvențională pârâtul cere stabilirea domiciliului copilului, iar prin cea principalpă se cere stabilirea pensiei de întreținere (căci acela la care se va stabili domiciliul copilului nu va mai plăti pensia de întreținere).

Această cerere poate fi redactată separat sau se poate insera în cuprinsul întâmpinării care va purta denumirea de ‘întâmpinare reconvențională’. Temeiul juridic al cererii reconvenționale este abuzul de drept processual din partea băncii care a depus contestația la darea în plată doar pentru a tergiversa procedura de dare în plată, neinvocând nicio critică temeinică legală.

Situatia A.V.
‘Sunt A.V. din București și am luat un credit de 100.400 franci în 2007 la Bancpost pentru a lua o locuință pentru familie.Din 2014 am făcut tot mai greu față ratelor și banca a început executarea silită a acestuia. Apoi am început o luptă ‘în hârtii’ cu banca și nici până în ziua de astăzi banca nu a răspuns la nicio notificare. În 2016 am depus notificare pe dare în plată și spre surprinderea mea, banca a depus contestație.Atunci am hotărât să trec și eu la atac împotriva băncii și am solicitat aceste daune morale.
Mă aștept să și câștig’

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

88 + = 93