Profesionalizarea și instituționalizarea pregătirii liderilor politici – recomandate de un studiu privind buna guvernanță

leadership-tribal
Profesionalizarea și instituționalizarea educației și pregătirii elitelor politice sunt recomandate într-un studiu privind buna guvernanță, realizat de Strategikon, un tink-tank internațional înființat la București. O astfel de măsură ar atrage după sine dezvoltarea profesorilor specializați pentru acest tip de educație, remarcă autorii raportului “Bună guvernanță. Leadership politic și provocări curente în Europa și America”.

“Putem fi martorii unei convergențe a programelor curriculare când vine vorba de cerințele educaționale ale liderilor politici, ceea ce constituie o oportunitate de formalizare a trainingului și de a ne asigura că acesta este obiectiv, deschis perspectivelor multiple și cuprinzător”, se precizează în studiu.

Autorii atrag atenția asupra faptului că, în condițiile în care una dintre cele mai mari deficiențe ale politicii de azi este “fracturarea, izolaționismul și un acut spirit partizan al facțiunilor politice”, iar cei cu opinii politice puternice se dovedesc insensibili la opiniile politice diferite ale altor segmente din societate, universitățile sunt medii ale diversității și ale schimburilor de idei.

Una dintre observațiile raportului este că atât în Vest, cât și în restul lumii există o confuzie între pregătirea leadershipului politic și leadership-ul administrativ sau de management, iar școlile sunt dedicate în principal serviciilor publice, administrației naționale, domeniilor tehnice, fiind mai puțin axate pe leadership politic. De asemenea, există un număr mic de state unde există posibilitatea studierii leadershipului politic și/ sau a managementului public cu valențe internaționale (SUA, Marea Britanie, Olanda, Franța, Germania, Austria și Rusia).

Autorii subliniază necesitatea educării și pregătirii exponenților politici, crescând astfel atât competitivitatea elitelor, cât și rigurozitatea procesului de selecție.

“Astfel, politicienii vor fi pregătiți atât din punct de vedere analitic (formulare de politici), cât și din perspectiva menținerii legăturii cu societatea. Fracturi precum valurile contemporane de naționalism, izolaționism și populism vor fi astfel evitate” — este încă una dintre aprecierile formulate în studiu.

Graficele publicate în raport reliefează că liderii politici cheie din democrațiile occidentale și conducerea UE au pregătire mai ales în domeniile științe juridice, economice și politice — toate acestea fiind esențiale procesului de guvernare. În ce privește pregătirea educațională a liderilor politici cheie din Europa Centrală și de Est, de la căderea comunismului și până în prezent, se remarcă faptul că aceasta este mult mai variată, predominând științele umane și istoria. Nu lipsesc studiile militare, științele medicale, științele naturii și ingineria.

În ce privește România, în 2013 absolvenții de științe economice, juridice și politice reprezentau 38% din total. Numărul absolvenților de științe economice a crescut de zece ori față de 1990. Ingineria, care era principala specializare în urmă cu două decenii, a pierdut teren în fața absolvenților de științe juridice, științe umane și istorie.

Un rezumat al raportului evidențiază că elitele politice actuale se confruntă cu dificultăți în procesul de comunicare publică, în condițiile în care discursul lor a devenit “un jargon de politici publice (limbă de lemn) menit să asigure consens la nivel internațional”.

“Elitele politice ale democrațiilor occidentale au rămas într-o paradigmă a unui discurs simplificat, detașate de problemele curente relevante pentru mobilizarea maselor”, apreciază autorii.

Totodată, candidații pentru funcțiile politice manifestă din ce în ce mai mult un deficit de leadership. Astfel, fiind concentrate pe construirea coalițiilor de guvernare, elitele nu mai interacționează cu susținătorii dinăuntrul și dinafara organizațiilor.

“În plus, confruntările electorale radicalizate arată predilecția de a exploata agenda publică pentru câștiguri pe termen scurt” — este o altă observație a autorilor.

Aceștia remarcă, de asemenea, că liderii politici actuali tind să aibă un deficit de legitimitate și că pregătirea profesională și politică a acestora “nu este concordantă cu mecanismele democratice electorale”.

“Selecționarea din grupuri restrânse duce la o reprezentativitate scăzută în corpurile deliberative și executive”, concluzionează autorii.

Studiul este semnat de Corneliu Vișoianu — vicepreședinte Strategikon, Clara Volintiru — expert Strategikon pe bună guvernare și asistent universitar la Academia de Studii Economice, Alexandru Fotescu — cercetător în domeniul afacerilor internaționale și problematici geostrategice, Adina Anghelache — manager executiv Strategikon.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

24 − = 16