Romanul, si sarac si nefericit – ce vrea sa faca guvernul ca sa ne fie mai bine

043ad202745df00bc9f96e8e456a8f9b 

Romanul, si sarac si nefericit – ce vrea sa faca guvernul ca sa ne fie mai bine

Din nefericire, România se situează pe ultimele poziţii într-un top în care sunt prezentate ţările în care oamenii se simt foarte fericiţi, clasamentul fiind obţinut în urma unui studiu realizat  de WIN/ Gallup International, la finalul anului 2014,  pe un eşantion de 64.000 de persoane din 65 de ţări, dintre care doar 6% s-au declarat nefericite, în comparaţie cu anul 2013, când au fost 12% informează independent.co.uk. De asemenea, în urma studiului s-a constatat că persoanele care locuiesc în ţări subdezvoltate, sunt mult mai fericite decât cele care trăiesc în state dezvoltate. Astfel, a rezultat că Africa este cea mai fericită regiune, cu 83 de procente, urmată de Asia, cu 77 de procente.

Fiji este ţara în care oamenii sunt cei mai fericiţi. Astfel, Fiji se situează pe primul loc, 93% dintre persoanele participante la studiu spunând că sunt fericite sau foarte fericite. Pe locul al doilea, se situează Columbia, cu 90%, urmată de Nigeria, cu 89%, pe locul al treilea. Arabia Saudită ocupă poziţia a patra, cu 87%, urmată de Filipine, cu 86%. La nefericire, Grecia este ţara în care locuitorii se simt foarte nefericiţi, doar un sfert dintre respondenţi declarând că sunt fericiţi. În schimb, Irak a fost declarată, la nivel global, ţara în care oamenii sunt cei mai nefericiţi, doar 31% dintre participanţii la studiu spunând că se simt fericiţi.

saracie__oameni_saraci_24583900_60861300_35357700

Pe ultimele poziţii ale acestui top se clasează şi Bulgaria (32% persoane nefericite), Hong Kong (39% persoane nefericite) şi Italia, România şi Serbia (41% persoane nefericite)Studiul nu spune clar ce inseamna nefericire, dar sigur sentimentul are legatura cu saracia, iar la noi, saracia, care nu e un sentiment ci o stare reala, se regaseste la unul din cinci romani, adica, cinci milioane. Notiunea de saracie este stabilita clar, adica acele persoane care au sub 60% din venitul mediu pe tara. In acest scop, guvernul a supus dezbaterii publice un proiect care sa reduca numarul celor saraci cu cu 400.000 până în 2020. Dar despre acest proiect aflati mai multe dupa zambetul asociat acestei stari nationale…

——————————————————————————————————————-

regular_smile…..Un tip stilat, elegant, la costum, iese dintr-un supermarket impingand un cos plin ochi de marfuri si mancaruri de toate felurile: sampanie, somon, caviar, mezeluri, etc. In momentul in care se apropie de port-bagajul Jaguarului sau, observa un om rahitic care umbla de colo-colo prin parcare rupand ierburi ce cresteau la imbinarea dintre carosabil si bordura.
Bogatul: – Domnule, dar ce faceti aici?
Saracul: – Adun iarba ca sa mananc. Trebuie sa duc si acasa ca nu mai avem nimic.
B: – Adevarat?! Daca-mi permiteti, poftiti cartea mea de vizita si veniti sa mancati la mine acasa.
S: – E frumos din partea dumneavoastra, domnule, dar am si nevasta si 8 copii… In fine…
B: – Dar bine-nteles! Veniti cu familia dumneavoastra!
S: – Chiar ca sunteti dragut! Numai ca din copii, unii sunt deja casatoriti, au si ei copii…
B: – Va rog, aduceti-i pe toti!
S: – Sigur nu va deranjeaza?! …pentru ca mai sunt surorile si cumnatii mei, suntem destul de multi.
B: – V-am spus, insist, imi va face placere! La mine acasa iarba e uite asa de mare, daca sunteti multi cu atat mai bine – in cateva ore terminati!

—————————————————————————————————————-

orfan2

Proiectul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020) arată că  o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani. De asemenea, o treime din populaţie nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Potrivit aceluiaşi document, încă mai există copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat.

Proiectul de strategie mai arată că multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii, şi că există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază.Strategia vizează persoanele şi/sau familiile sărace ale căror venit annual este sub 60% din venitul mediu exprimat per echivalent adult, categorie care, în 2008, număra aproape cinci milioane de români.

Snapshot 2015-01-04 15-38-55

“Obiectivul Guvernului este de a reduce acest număr cu cel puţin 580.000 până în anul 2020. În 2012, numărul acestora era deja redus la 4,8 milione, ceea ce înseamnă că 30 % din obiectiv a fost deja îndeplinit. Din 2012 până în 2020, obiectivul este de a scoate alte 400.000 de persoane din sărăcie (restul de 70% din obiectiv). Populaţia vulnerabilă include grupuri care sunt excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuinţe, şi alte servicii”, se arată în proiectul de act normativ.

Conform aceluiaşi document, cele mai mari categorii includ copii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice singure sau dependente şi romi, care însumează trei milioane de persoane, însă populaţia estimată ca săracă sau vulnerabilă este de circa cinci milioane de persoane. Proiectul de strategie propune, în acest context, un cadru conceptual bazat pe crearea de locuri de muncă şi asigurarea unor oportunităţi pentru persoanele sărace, precum şi promovarea egalităţii de şanse în sferele economice şi sociale pentru grupuri vulnerabile. “Acest lucru înseamnă dezvoltarea aptitudinilor, a educaţiei şi experienţei pe piaţa forţei de muncă a celor săraci din punct de vedere al venitului, creşterea ratei de ocupare a acestui segment al populaţiei, şi implementarea unor măsuri care ar spori plăţile relative pentru grupul ţintă.


Majoritatea persoanelor sărace din România trăiesc în sărăcie persistentă. Dintre cele 22,6 procente din populaţie care trăiau în sărăcie relativă în 2012, 18,2 la sută (reprezentând 81 de procente dintre persoanele sărace) trăiau în sărăcie persistentă. “Aproape o treime dintre copii trăiesc în sărăcie persistentă, iar riscul la care sunt ei expuşi de a trăi în această stare este mult mai ridicat decât pentru orice alt grup de vârstă. Din 2008 până în 2012, sărăcia în rândul copiilor a fost constant mai mare decât rata totală naţională a sărăciei (cu circa 10 puncte procentuale). Unul din doi copii din zonele rurale trăieşte în sărăcie ceea ce face ca peste 74 la sută dintre toţi copiii săraci să trăiască în mediul rural”, se arată în proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

In jur de 1,2 milioane de persoane cu vârste egale sau mai mari de 65 de ani trăiesc singure (trei sferturi sunt femei). În timp ce 25,8 % dintre persoanele vârstnice singure trăiesc în sărăcie, numai 5,8 % dintre cuplurile vârstnice sunt în această situaţie, iar rata sărăciei cea mai apropiată de cea cu care se confruntă persoanele vârstnice singure este cea a gospodăriilor fără membri vârstnici (22,7%). Romii sunt o altă categorie care prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educaţie sau mediul de rezidenţă, ei fiind expuşi unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii, conform aceluiaşi proiect.

Obiectivul protecţiei sociale este de a-i sprijini pe cei aflaţi în situaţii de vulnerabilitate, de a le garanta un nivel minim de venituri şi de a le furniza beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale, în schimbul îndeplinirii de către acestea a responsabilităţilor lor, principala responsabilitate pentru adulţii de vârstă activă fiind să-şi caute un loc de muncă cu ajutorul măsurilor active de ocupare a forţei de muncă. Principalele iniţiative de politică în domeniul protecţiei sociale sunt: introducerea unui program unic pentru persoanele sărace, Venitul Minim de Inserţie, despre care se prognozează că va ajunge la toate familiile sărace până în 2016, şi o creştere a bugetului social pentru persoanele sărace.

60579442

Guvernul îşi propune să se concentreze pe îmbunătăţirea echităţii în materie de sănătate şi protecţie financiară, creşterea furnizării serviciilor de sănătate în zone specifice relevante pentru grupurile sărace şi vulnerabile şi creşterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii primare de sănătate de bună calitate. Proiectul de strategie mai prevede dezvoltarea programelor de furnizare de locuinţe sociale, concentrându-se asupra persoanelor fără adăpost şi a altor persoane care nu îşi pot permite o locuinţă, dar şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi urbane mici. Executivul mai urmăreşte să elimine, sau cel puţin să reducă semnificativ, zonele de sărăcie concentrată, ocuparea scăzută a forţei de muncă, educaţia scăzută şi locuirea inadecvată din comunităţile marginalizate în care locuieşte aproximativ 5% din populaţie.

Priorităţile principale sunt dezvoltarea unui instrument pentru a identifica satele sărace şi comunităţile marginalizate astfel încât intervenţiile să fie orientate cu precizie spre zonele cele mai nevoiaşe, precum şi investiţiile publice (inclusiv din fonduri UE) pentru aceste comunităţi.

Proiectul de strategie este în dezbatere publică până la 10 februarie.

Surse: The independent, Mediafax, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

37 − = 27