S-a strans cureaua si nu prea la legea achizitiilor publice, e loc bine inca de coruptie, frauda, combinatii cu rudenii si alte cele…

reserva

Companiile străine care eventual au fost implicate în acte de corupție, fraudă, spălare de bani, terorism, exploatare prin muncă a copiilor sau nu au respectat alte contracte vor primi, totuși, lucrări în concesiune din partea statului român dacă în țara din care vin firmele nu sunt emise caziere judiciare sau alte asemenea acte.

În lipsa acestor documente, statul va fi obligat, conform proiectului finalizat și consultat de IVOLINE, să accepte din partea companiei respective o declarație pe proprie răspundere sau un act semnat în fața unui notar ori a unei asociații profesionale.

Vor fi acceptate și companii despre care se cunoaște că au comis o astfel de infracțiune, dacă au trecut 3 ani de la data nerespectării unui contract anterior și 5 ani de la condamnarea pentru corupție, fraudă, spălare de bani, terorism și nu le-a fost interzis de către un tribunal să participe la licitații.

Documentul care include toate aceste măsuri va reglementa, începând cu anul viitor, modul de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări și servicii, al carui proiect de lege il gasiti aici:

tdyue_Proiect%20lege%20concesiuni%20(consultare)

Conform sistemului pregătit, la o licitație va fi exclus investitorul despre care se descoperă, pe baza informațiilor prezentate de acesta sau obținute în orice alt mod, că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești pentru participare la activități ale unei organizații criminale, corupție, fraudă, terorism, spălare de bani și exploatarea prin muncă a copiilor. Excluderea va fi dispusă și dacă în structura de conducere a companiei lucrează o astfel de persoană.

Vor fi excluse și firmele despre care se află că nu și-au plătit datoriile bugetare și nici nu le achită ori eșalonează până la data excluderii, dacă totalul datoriilor depășește echivalentul în lei al sumei de 4.000 de lei sau este mai mare de acest prag, dar sub 5% din totalul impozitelor neachitate. Statul și-a rezervat însă dreptul la derogări și le va putea accepta la licitații și cu datorii, ”pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului”.

Excluderea va fi decisă și în cazul firmelor în insolvență, dacă nu au deja un plan de reorganizare viabil, care au comis abateri profesionale grave, precum încălcarea intenționată a regulilor de concurență sau a drepturilor de proprietate intelectuală, au încheiat cu alte firme acorduri de denaturare a concurenței, se află în conflict de interese ori au încălcat grav sau repetat obligațiile dintr-un contract de concesiune anterior.

Documentul stabilește că statul este obligat să accepte ca fiind suficient și relevant pentru demonstrarea faptului că o firmă nu a comis aceste fapte orice document considerat edificator în țara de origine a firmei respective sau în țara în care aceasta este stabilită, cum ar fi certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalente.

Autoritățile statului vor putea cere și direct informații de la instituțiile de specialitate din străinătate.

Același document prevede însă că, dacă actele doveditoare, precum cazierul judiciar, nu pot fi furnizate, statul va fi obligat să accepte și o simplă declarație pe proprie răspundere din partea firmei.

”În cazul în care în țara de origine sau în țara în care este stabilit ofertantul/candidatul nu se emit documente de natura celor prevăzute sau respectivele documente nu vizează toate situațiile prevăzute, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă are obligația de a accepta o declarație pe propria răspundere sau, dacă în țara respectivă nu există prevederi legale referitoare la declarația pe propria răspundere, o declarație autentică dată în fața unui notar, a unei autorități administrative sau judiciare sau a unei asociații profesionale care are competențe în acest sens”, este textul noii legi. 

Contractul de concesiune va dura cât îi trebuie firmei să obțină un profit ”rezonabil”. În ceea ce privește durata contractelor de concesiune, documentul stabilește că aceasta este limitată, în scopul evitării denaturării concurenței, și va fi estimată de stat pe baza lucrărilor sau serviciilor solicitate.

Pentru concesiunile de lucrări sau de servicii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, perioada maximă nu poate depăși timpul ”estimat în mod rezonabil” ca fiind necesar concesionarului să obțină un venit minim care să-i permită recuperarea investițiilor inițiale (costul proiectării și al construcției), a costurilor cu executarea contractului (operare și întreținere) și a unui profit ”rezonabil”, fără detalii legate de o eventuală limită valorică.


Ofertele depuse la licitații publice vor putea fi evaluate de unchii și verii șefilor din firmele care au înaintat aceste oferte, dacă rudele respective lucrează în instituțiile publice care organizează licitația și au competențe în acest sens, fără ca acest lucru să mai fie interzis prin legea achizițiilor publice. În același timp, la licitație vor putea veni firme în care directori au rude în instituția publică, dacă acel director are mai puțin de 10% din acțiunile firmei.

Modificările, rezultate din documente consultate de IVOLINE, vor fi aplicate cel mai târziu începând cu anul viitor.

În prezent, legea achizițiilor publice stabilește că în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au voie să fie implicați soț/soție, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanți/candidați.

Simultan, o lege adoptată în 2011 pentru stabilirea condițiilor în care pot fi recuperați banii contractați nelegal pentru proiecte UE stabilește că în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare nu au voie să fie implicați soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți ori care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanți.

Această ultimă prevedere va fi preluată și în noua lege a achizițiilor publice, care va stabili că situații ”potențial” generatoare de conflict de interese reprezintă participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soț/soție, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanți/candidați, terți susținători sau subcontractanți propuși.

Gradele de rudenie sunt I – fiul și tatăl, II – frații, III – unchiul și nepotul de frate și l IV – verii iar pentru relația de afinitate, care apare între un soț/soție și rudele celuilalt soț/soție, sunt gradul I – mama și soția fiului acesteia / soacra și nora, gradul II – cumnatele și cumnații, gradul III – unchiul și soția nepotului de frate și gradul IV – verii, soții și soțiile acestora.

Aceeași nouă lege a achizițiilor publice va încadra în categoria situațiilor ”potențial” generatoare de conflict de interse cazul în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terțul susținător are drept membri în cadrul consiliului de administrație/organului de conducere sau de supervizare și/sau are acționari ori asociați semnificativi persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire.

Prin acționar sau asociat semnificativ se va înțelege însă doar persoana care exercită drepturi aferente unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social sau îi conferă deținătorului cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

În octombrie 2012, Comisia Europeană a presuspendat cea mai mare parte din trei programe cofinanțate prin fonduri UE, respectiv “Transport”, “Regional” și “Creșterea competitivității economice”, din cauza neregulilor identificate în derularea licitațiilor publice.

Ultimele date oficiale relevă că piața achizițiilor publice contractate prin sistemul electronic a depășit anul trecut 17 miliarde euro (11,5% din PIB), la care se adaugă însă alte achiziții efectuate în afara acestui sistem și care sunt evaluate între 5-10 miliarde euro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

84 − = 74