Pe termen lung mesele mai mici nu sunt bune pentru nivelul glicemiei, spre deosebire de mesele mai copioase și mai puțin frecvente. Cercetătorii de la University of Missouri au arătat în anul 2011 că mai multe mese pe zi alimentează valorile glicemiei și mențin scăzute valorile insulinei și a grelinului spre deosebire de mai puține mese și mai puțin frecvente.

Grelinul este un hormon care semnalizează apariția foamei, deci se formează atunci când stomacul este gol. Cu toate acestea, dacă urmărim valorile medii dpe pe parcursul unei zile, nu vom observa diferențe mari. În cazul celor care aleg să mănânce mai mult și mai rar, senzația de foame apare mai rar.

Cercetătorii de la University of Maastricht au scris în anul 2012 despre studiul lor cu privire la două grupuri de bărbați (unul a luat trei mese mari pe zi, celălalt 14 gustări). În grupul celor cu trei mese s-au remarcat efecte pozitive asupra indicilor glicemiei (în comparație cu celălalt grup, unde aceste efecte nu s-au făcut remarcate). Cercetătorii au recomandat această variantă de alimentație și datorită faptului că acest grup s-a săturat mai ușor și nu s-a simțit afectat de senzația de foame, chiar și pentru cei care doresc să piardă în greutate.

În diferitele studii intervenționiste efectuate în anii 1991, 1993, 2008 și 2010 nu s-a remarcat nici o diferență în schimburile de substanțe la nivelul corpului, indiferent că participanții la studiu au mâncat mai des sau mai rar și nu s-a observat o schimbare semnificativă în nivelul greutății la finalul studiilor.

https://www.zentrum-der-gesundheit.de/viele-kleine-mahlzeiten-oder-wenige-grosse.html