Se schimbe filosofia – de la (ajutoare) beneficii sociale, la servicii sociale-este nedrept ca unii să primească 350 de lei fără să facă nimic, în timp ce alții muncesc pentru un salariu de doar 800 de lei

????????????????????

????????????????????

Virarea unor sume de bani nu va rezolva problema persoanelor vulnerabile și care se află la marginea societății, a declarat luni ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, la prima Comisie de dialog social privind sistemul național de asistență socială.

Serviciile sociale sunt viitorul sistemului de protecție, nu beneficiile, a insistat oficialul.

Ministrul a convenit luni cu sindicatele din domeniul asistenței sociale să facă împreună o analiză a sistemului și a nevoilor sale, și să pregătească un plan de măsuri care să fie asumat și agreat de toate părțile implicate.

Sindicaliștii prezenți la discuții (reprezentanții din domeniul cu cel mai slab plătiți bugetari) au mai precizat că una dintre așteptările lor este găsirea de soluții pentru stoparea “pomenilor”.

În opinia lor, este nedrept ca unii să primească 350 de lei fără să facă nimic, în timp ce alții muncesc pentru un salariu de doar 800 de lei.

Asistenții sociali sunt de acord cu schimbarea de abordare din acest domeniu și introducerea unor politici care să pună accentul pe servicile acordate persoanelor vulnerabile, nu pe banii virați lunar.

“Cred că avem cu toții o gândire comună și sper că serviciile sociale sunt viitorul sistemului de protecție, nu beneficiile (…)

Ca să dezvoltăm serviciile, noi avem o problemă și de cantitate, pentru că nu sunt suficiente, dar și de calitate, din rațiuni de subfinanțare, dar uneori și din ignoranță sau indolență.

Cred că e important să recunoaștem împreună o agendă și să încercăm să o promovăm (…) Discutăm aici de o abordare de la nivelul primăriei până la nivel județean și central, fiecare cu responsabilitățile lor, dar care nu sunt aliniate în acest moment din perspectiva înțelegerii conceptului de asistență socială”, a spus Dragoș Pîslaru.

Direcționarea resurselor financiare pentru dezvoltarea de servicii a mai fost propusă și de Guvernul Emil Boc, însă până acum nu s-a întâmplat nimic notabil și nici nu sunt șanse prea mari, întrucât ajutoarele și prestațiile sociale au fost folosite mereu electoral.

Ce înseamnă servicii și cum arată sistemul de protecție socială din România

Cheltuielile cu Serviciile sociale (activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții) (pe care dorește ministrul Dragoș Pîslaru să se pună accentul în viitor), reprezintă acum 0,55% din totalul cheltuielilor Ministerului Muncii cu asistența socială.

Ce înseamnă chetuielile pentru servicii sociale:

au fost aprobate finanțări pentru 98 de furnizori de servicii de asistență socială, destinate investițiilor (pentru construcții noi și extinderi, amenajări, reparații, modernizări, dotări). În anul 2015 totalul sumelor cheltuite în acest scop a fost de 21.250.436 lei, din care 14.430.684 lei (67,9%) s-au acordat pentru 29 furnizori publici (centre) și 6.819.752 lei (32,1%) pentru 18 furnizori privați (centre).
Pentru Programul de interes național “Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoanele vârstnice”, 22 cămine pentru persoane vârstnice (câte unul în județele Alba, Argeș, Bihor, Botoșani, Buzău, Covasna, Giurgiu, Mureș, Neamț, Sălaj, Suceava, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și municipiul București și câte două în județele Caraș-Severin, Olt și Teleorman), au primit 13.266.034 lei.
Au fost acordate subvenții de la bugetul de stat în sumă de 20.769.351 lei pentru asociații și fundații care au acordat servicii pentru 12.268 persoane. Comparativ cu anul 2014, s-a înregistrat o reducere de 3.878 persoane îngrijite (24,0%), iar sumele acordate au fost mai mici cu 6.547.820 lei (24,0%).
Restul reprezintă Beneficii de asistență socială – o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane.

În anul 2015, Ministerul Muncii plătit aproape 10 miliarde de lei (9.859.186.708 lei, ceea ce înseamnă în medie 821.598.892 lei/lună), pentru beneficiile de asistență socială.

Bugetul minsiterul pentru beneficiile de asistență socială a crescut în 2015 cu aproape 2 miliarde (1.843.764.399 lei), adică 23,0%, față de 2014.

beneficii-2015-mmps

Cea mai mare parte a resurselor gestionate de minister a fost direcționată către alocația de stat pentru copii – 35,9%, alocație de care au beneficiat 3.691.195 copii.

Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de 26,5% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de aproximativ 716 mii persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.

beneficii-sociale

Beneficiile legate de copil:

alocația de stat pentru copii
indemnizația pentru creșterea copilului
stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la concediu de creștere a copilului realizează venituri profesionale
Urmează Beneficii de asistență socială selective, cele considerate ajutoare sociale propriu-zise.

Ele se bazează pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei și sunt:

alocația pentru susținerea familiei
ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG)
ajutoarele pentru încălzirea locuinței
Testarea mijloacelor de existență a potențialilor beneficiari de asistență socială sociale reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate și a bunurilor mobile și imobile deținute de persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora.

Venitul minim garantat (VMG) este unul din cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăcie și numărul mediu lunar de familii care au beneficiat anul trecut de acest beneficiu a fost de 245.545.

Suma totală plătită pentru VMG-uri a fost de 713.598.927 lei.
din acest total, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele din familiile beneficiare de VMG 2015 a fost de 37.112.869 lei, iar cea decontată pentru asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren, inundațiilora fost de 3.075.005 lei (52.700 familii beneficiare deVMG).
Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Olt, Argeș, Iași, Dâmbovița, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galați, Buzău și Dolj.
vmg-2015

De asemenea, în 2015 s-au mai cheltuit 197.784.075 lei pentru Ajutoarele de încălzire, pe care le-au primit, în -perioada noiembrie 2014 – martie 2015, 775.485 familii.

Beneficii acordate persoanelor cu handicap

Suma plătită în anul 2015 corespunzătoare acestui capitol a fost de 2.609.184.657 lei.

indemnizația lunară, indiferent de venituri:

234 lei, pentru adultul cu handicap grav;
193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
bugetul personal complementar lunar, indiferent de venituri:

106 lei, pentru adultul cu handicap grav;
79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat
39 lei, pentru adultul cu handicap mediu
Însoțitorii adulților cu handicap vizual grav au primit o indemnizație în cuantum lunar de 724 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015 și de 777 lei începând cu 30 iunie 2015.

România se gândește să pună accentul pe serviciile sociale, Europa dezbate introducerea venitului universal de bază

Principiul pare ușor desuet când discuțiile la nivel european se poartă în jurul introducerii venitului universal de bază, adică a unei sume care să fie virată fiecărui cetățean, fără nicio testare a mijloacelor de trai, fără nicio condiționare și fără ca, în schimb, să impună vreo muncă.

Sumele necesare, despre care nu se știe cam cât ar putea reprezenta în PIB-ul european, ar putea fi obținute parțial din eliminarea costisitoarelor sisteme sociale sau din creșterea TVA sau a altor taxe.

Acest venit presupune acordarea banilor respectivi fără precondiționări (proprități deținute, contribuții anterioare la sistemul de asigurări sociale, obligația de a presta diferite munci în schimbul venitului etc.) A fost deja numit în mai multe feluri – venit social, sau venitul de cetățean, sau dividend (dividendul european).

Un sondaj realizat recent arată că 64% din cetățenii europeni sunt în favoarea unui astfel de venit de bază.

Susținătorii ideii spun că automatizarea, revoluția digitală, globalizarea și desele crize economice au afectat și vor continua să afecteze ocuparea, vor accentua insecuritatea privind locul de muncă și vor diminua standardul social.

De cealaltă parte a baricadei, oponenții introducerii venitului universal de bază susțin că ar fi prea costisitor, iar finanțarea va impune creșteri de taxe, urmate de majorarea prețurilor, ceea ce înseamnă, în final, că tot cei mai săraci vor fi loviți.

În plus, avertizează aceștia, venitul universal va reduce dorința oamenilor de a munci și va atrage “imigrația nedorită”.

În timp ce Elveția a respins recent prin referendum introducerea venitului universal de bază, Canada și Olanda implementează primele experimente în acest sens, iar Finlanda a anunțat un experiment asemănător, care va începe în 2017 și va dura 2 ani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × = 9