Semnal de alarmă în Parlamentul European asupra dublului standard al calității alimentelor din Estul și Vestul Europei

Dublul standard în calitatea alimentelor distribuite de unii producători în țările din Est comparativ cu cele din Vestul Europei a fost principala temă a dezbaterii organizate marți, la Bruxelles, la sediul Parlamentului European, de europarlamentarul social-democrat Daciana Sârbu, împreună cu europarlamentarul ceh Pavel Poc.

În luna noiembrie a anului trecut, cei doi eurodeputați, care sunt și vicepreședinți ai Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, au adresat o interpelare către Consiliul European, cerând clarificări și soluții pentru reglementarea acestei probleme, după ce mai multe studii comparative din state central și est-europene au descoperit astfel de diferențe calitative.

“Vorbim astăzi de un subiect care privește, într-un fel, viitorul Europei, dezbaterea mare care ne preocupă în această perioadă la Bruxelles și în toate statele membre: dublul standard în calitatea alimentelor în Uniunea Europeană. În ultimii ani au apărut, în mai multe țări central și est-europene, semnale bazate pe studii comparative, care sugerau că produsele alimentare distribuite în aceste țări sunt inferioare calitativ produselor comercializate în țări din Vest, cu aceleași nume și etichete. (…) În România nu există încă un asemenea studiu comparativ. Dar mulți cetățeni vorbesc despre experiențele lor personale prin care au constatat astfel de diferențe. În contextul în care se discută despre ‘Europa cu două viteze’, tema devine cu atât mai relevantă. Avem deja două categorii de cetățeni în Uniunea Europeană? Avem în spatele aceleiași etichete două versiuni diferite de Europă? Este acesta viitorul către care ne îndreptăm, la toate capitolele, în urma oficializării acestor două viteze?”, a subliniat Daciana Sârbu.Potrivit acesteia, UE trebuie să devină mai unită și mai solidară și să lupte pentru reducerea decalajelor între statele membre, pentru condiții de trai cât mai bune pentru toți cetățenii, indiferent de istorie sau geografie.

“De aceea, problema calității diferite a alimentelor devine și un simbol, nu doar o problemă economică, socială și chiar etică. Știu că argumentul oficial folosit până acum de producători e legat de ‘preferințe’, ‘tradiții’, ‘costuri’ sau ‘ingrediente’ diferite de la țară la țară. Însă consumatorii și studiile comparative au constatat diferențe care nu se pot justifica prin niciunul dintre aceste argumente. În opinia mea, instituțiile europene trebuie să facă o analiză serioasă, independentă și să certifice dacă această diviziune Est/Vest pe criterii de calitate există sau nu, iar dacă ea există să ia măsuri la nivelul întregii UE pentru a o elimina. (…) Ce am auzit deocamdată public dinspre Comisie nu este însă încurajator”, a arătat Daciana Sârbu.

În opinia acesteia, instituțiile europene nu pot plasa responsabilitatea către consumatori și către marii producători, iar marii producători “nu se pot ascunde” în spatele unor argumente legate de piață, preferințe, obiceiuri, materii prime.

“Aici vorbim de un principiu și de nevoia ca toți consumatorii să fie tratați egal, oriunde ar trăi în Uniunea Europeană. Iar Comisia trebuie să își asume un rol mai activ. (…) Un raport al Comisiei Europene a descoperit că unele alimente procesate comercializate în estul și sud-estul Europei conțin cantități mai mari de grăsimi trans, un ingredient care, consumat în exces, poate genera afecțiuni ale inimii. Iată un caz în care diferențele de calitate în cazul alimentelor pot avea impact direct asupra sănătății, dar și asupra inegalităților din domeniul sănătății. (…) Vrem să obținem răspunsuri clare din partea Comisiei, din partea marilor producători, din partea reprezentanților mai multor state afectate de această problemă”, a adăugat Daciana Sârbu. Europarlamentarul Pavel Poc a arătat, la rândul său, că sunt studii care confirmă că există standarde duble alimentare, cel mai recent în acest sens fiind făcut în Slovacia.

El a susținut că au existat date mai vechi în acest sens, dar, din păcate, Comisia Europeană nu a luat în considerare un studiu de gen în anul 2011, considerând cel mai probabil că nu este reprezentativ.

“Comisia Europeană va continua să fie foarte atentă în viitor la rezultatele altor studii făcute în același domeniu. Există studii care confirmă că există standarde duble, cel mai recent fiind cel făcut în Slovacia. (…) În Slovacia, Cehia, oamenii se simt jigniți pentru că UE nu își poate proteja consumatorii. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să arate că poate să rezolve aceste probleme și avem nevoie de un proces mai îndelungat de legiferare în domeniul alimentelor”, a arătat eurodeputatul ceh, care consideră că banii sunt motivul care stă, cel mai probabil, la baza diferențelor de calitate, mai ales când vine vorba de zahăr și de îndulcitori. “Și aceste diferențe de gusturi sunt doar un pretext”, a completat Poc.Șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că trebuie luate în continuare măsuri și să fie identificate soluții.

“Comisia Europeană a spus că nu există nicio cale legală pentru a aplica o rețetă comună pentru companii, însă consumatorii trebuie informați în legătură cu compoziția produselor pe care le cumpără. Nu există niciun mod de a penaliza producătorii. (…) Legislația europeană trebuie respectată, companiile nu pot folosi diferite ingrediente și prețuri diferite, trebuie să se asigure că alimentele nu sunt dăunătoare pentru om. (…) CE trebuie să se asigure că alimentele sunt sigure pentru consumator. Directiva 29 pe 2005 stabilește reguli de siguranță a alimentelor pentru întreaga UE și statele membre trebuie să se asigure de conformitatea produselor. Consumatorii trebuie informați de compoziția alimentelor, dar companiile nu au nicio obligație să pună pe piață produse identice în toate statele membre”, a explicat Achim Irimescu.

Potrivit acestuia, trebuie eliminate de pe piață alimentele nesigure și care induc în eroare consumatorii și, dacă există indicii în acest sens, statele membre trebuie să se adreseze Comisiei Europene.

“România începe acum propria evaluare. Deocamdată am analizat piața românească și nu am găsit probleme importante, doar diferențe importante la miere. Dar știți că mierea și uleiul de măsline sunt cele mai proaste exemple în acest sens. PE se dedică acestei probleme — la Consiliul de agricultură din mai, din 2016, Cehia a cerut o dezbatere cu privire la standardele duble și diferențele de conținut și calitate de la o țară la alta. S-au făcut studii de piață în mai multe state membre și se confirmă existența acestor practici din partea unor companii multinaționale. (…) CE trebuie să ia în considerare măsuri potrivite, inclusiv pentru duble standarde”, a menționat Irimescu. În cadrul dezbaterii, Jozef Bires, directorul Administrației Sanitar-Veterinare și pentru Alimente din Slovacia, a prezentat unul dintre studiile comparative realizate de această instituție, ce a fost discutat și în cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor Agriculturii din UE din 6 martie. Din datele tehnice au rezultat unele diferențe de calitate sau gramaj pe grupe alimentare comercializate în Europa de Est.

“Este o problemă care arată că e nevoie de armonizarea legislației și de cooperarea dintre statele membre. Cel mai important este consumatorul european care are tot dreptul să se întrebe de ce se confruntă cu această problemă”, a arătat el.

Europarlamentarul PPE Miroslav Mikolasik a afirmat că s-a dovedit științific că un produs cu același ambalaj diferă.

“Compania vinde același ambalaj, vinde același aspect. Sunt țări care au dovedit științific că produsul din același ambalaj diferă și e vorba de laboratoare acreditate. Din punct de vedere juridic nu încalcă legea, dar e scandalos să vinzi produse diferite în ambalaje identice, chiar dacă undeva pe dos, cu litere de o șchioapă, scrie că e vorba de un alt produs”, a arătat eurodeputatul. Alain Galaski, director general al European Brands Association, a susținut că varianta unor produse cu rețete diferite sub aceeași marcă este una foarte dificilă, mai ales pentru supermarketuri.

“Să ne imaginăm că oferim alegerea între același produs. (…) Să zicem, pentru o anumită marcă — avem ‘marca 1’, variata 1, după rețeta cehă, și varianta 2 după rețeta germană, de exemplu. Acest lucru poate funcționa într-o lume ideală, dar nu în realitate. Din ce în ce mai mulți consumatori sunt preocupați de blocarea geografică. Eu nu spun că nu putem găsi o soluție universală, să ne gândim la generația copiilor mei, ei folosesc foarte mult internetul și dacă un consumator dorește să-i fie mai ușor să aleagă, o să trebuiască să găsim alte soluții — că nu putem pune două variante ale aceluiași produs pe același raft. Nu e o soluție practică. Nu spun că vom găsi o soluție astăzi, dar vă asigur că prezentările dvs m-au ajutat să înțeleg exact punctul dvs. de vedere, ca reprezentanți ai anumitor țări. (…) Înțelegeți că și aspectele practice ale problemei sunt complexe și trebuie să colaborăm și să venim cu politici corecte”, a subliniat Alain Galaski.

Au mai luat cuvântul Marie-Paule Benassi, șefa unității pentru Protecția Consumatorilor din cadrul Direcției Generale pentru Justiție a Comisiei Europene, Jaroslav Zajicek, adjunctul ambasadorului Cehiei la Uniunea Europeană, europarlamentari, specialiști.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

90 − = 86