In sfarsit, vom avea o lege a falimentului personal

faliment_personal_24067500

 

România ar putea avea o lege a falimentului personal în viitorul apropiat. Guvernul a dat aviz favorabil pentru un proiect care legiferează insolvenţa personelor fizice. Acesta se află pe ordinea de zi a plenului Senatului şi mai trebuie votat şi de Camera deputaţilor. Iniţiativa celor de la PSD nu este prima de acest tip din Parlament, restul fiind blocate chiar de către guvern. Parlamentul are o altă lege a insolvenţei persoanelor fizice în lucru. De această dată are şi susţinerea guvernului.Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice este semnat de 151 de deputaţi şi senatori, cei mai mulţi de la PSD, a primit raport favorabil de la Comisia legislativă din Senat, fără amendamente, a fost avizat de Guvern şi cel mai probabil va trece curând de plenul Senatului. Apoi va intra în dezbatere la comisiile de la Camera deputaţilor.

Iniţiativa PSD a fost introdusă în Parlament în aprilie şi este ultima dintr-o serie de proiecte care începând cu anul 2010 au încercat să reglementeze insolvenţa persoanelor fizice, însă au fost blocate de majorităţile parlamentare care s-au succedat, la presiunea băncilor şi a Fondului Monetar Internaţional. Unul dintre aceste proiecte, al PDL, este îngropat la Camera deputaţilor de patru ani, după ce a trecut de Senat.

În tot acest timp, problemele debitorilor supraîndatoraţi s-au agravat şi numărul acestora a crescut. Studiile comandate de Comisia Europeană arată că România este una dintre ţările europene cu o foarte slabă protecţia pentru persoanele supraîndatorate, şi printre puţinele care nu au în vigoare o lege a falimentului personal.

Ce spune iniţiativa legislativă

Proiectul de lege se adresează în special debitorilor care au domiciliul în România sau bunuri şi venituri în România, dar care nu sunt persoane fizice autorizate sau au datorii din activităţi comerciale. Legea prevede ca excepţie că ultimele două tipuri de categorii pot fi atrase în procedura de insolvenţă la cererea creditorilor, pentru datorii cumulate mai mici de 45.000 de lei. Insolvenţele se vor judeca la Tribunalul de pe raza teritorială a locuinţei debitorului, iar recursul la Curtea de Apel.

Debitorul poate depune cererea de intrare în insolvenţă dacă consideră că nu îşi mai poate achita datoriile. Situaţia de incapacitate de plată este accea în care debitorul nu poate „să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestor datorii”, se arată în proiectul ale carui detalii le puteti citi dupa zambet…

—————————————————————————————————————————————————-

regular_smile,,,,,Inainte de a-si declara falimentul personal,o doamna cheama un tamplar sa localizeze si sa repare un zgomot sacaitor pe care-l auzea in casa.

Acesta vine si intreaba:

– Cum se face ca acum nu aud nimic?

– Nu e intodeauna: numai cand trece autobuzul pe strada.

– Si de unde il auziti?

– Din sifonier.

– Bun, am sa intru in sifonier si cand trece autobuzul o sa-mi dau seama ce este. Zis si facut.

Dar, dupa cateva minute, sotul doamnei vine in graba acasa sa se schimbe caci avea o intalnire importanta.

Deschide sifonierul si da cu ochii de tamplar.

La care acesta:

-Daca-ti spun ca astept autobuzul, ma crezi….?!

————————————————————————————————————————————————-

Când solicită iniţierea procedurii de insolvenţă, debitorul trebuie să facă un raport al bunurilor pe care le deţine în proprietate şi a veniturilor disponibile, „incluzând date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii cinci ani şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum şi o situaţie a datoriilor sale şi detalii privind creditorii aferenţi”.

Datornicul trebuie să îşi asume pe propria răspundere corectitudinea raportului şi să mai facă o declaraţie prin care să explice motivele care l-au adus în incapacitate de plată.

Acesta mai trebuie să furnizeze şi o listă a bunurilor mobile şi imobile cu o valoare individuală care depăşeşte suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate în ultimii patru ani.

Tot debitorul este responsabil cu întocmirea unui plan de rambursare a datoriilor. Planul trebuie să asigure că creditorilor negarantaţi le va fi plătită cel puţin 40% din valoarea creanţei, iar creditorilor garantaţi că vor primi sume egale cu valoarea de piaţă a bunului gajat ce urmează a fi vândut, în cazul în care cei din urmă nu îşi dau acceptul să primească mai puţin.

Legea discriminează între creanţele creditorilor înrudiţi şi cele ale creditorilor neînrudiţi. Primii nu se pot îndestula mai mult sau în aceaşi măsură cu ultimii.

Graficul de rambursare a datoriilor nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de cinci ani. Perioada de reorganizare este mai mare decât cea în cazul proiectului PDL, de trei ani.

Creditorii au şi ei dreptul de a solicita insolvenţa debitorului, dar trebuie să facă dovada că acesta nu mai are capacitatea de a achita datoriile la scadenţă, şi doar pentru sume mai mari de 25.000 de lei.

„În susţinerea cererii, creditorul trebuie să fumizeze documente şi informaţii, în măsura în care acestea îi stau la dispoziţie, cu privire la bunurile şi veniturile debitorului, precum şi o situaţie a celorlalţi creditori şi a creanţelor acestora asupra debitorului”, se arată în proiectul de lege.

Debitorul este obligat să completeze informaţiile necesare în termen de 30 de zile, dacă acestea nu sunt la dispoziţia creditorului.

Dacă instanţa constată situaţia de insolvenţă şi toate formalităţile sunt îndeplinite, atunci instanţa dă un termen de audiere şi va desemna un practician în insolvenţă, care să acţioneze drept administrator judiciar. Proiectul de lege nu detaliază asupra procesului de numire a administratorului. Decizia de începere a procedurii va fi publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

Efectele insolvenţei

Începerea procedurii de insolvenţă înseamnă pentru debitor că nu mai poate dispune de bunurile sale fără acceptul administratorului judiciar, cu excepţia tranzacţiilor necesare pentru asigurarea traiului zilnic.

Procedurile de executare silită împotriva debitorului sunt suspendate imediat, iar toate creanţele asupra acestuia devin scadente. Dobânzile şi penalizările aferente creanţei nu se mai acumulează, iar toate actele unilaterale ale debitorului faţă de bunurile sale nu vor mai produce efecte.

Un articol din proiect spune că proprietarii nu pot rezilia contractul de închiriere pentru plăţile scadente anterior depunerii cererii de insolvenţă.

„Proprietarul reşedinţei principale a debitorului nu poate rezilia un contract de închiriere cu debitorul exclusiv în temeiul faptului că debitorul se află în incapacitate de plată a chiriei care a fost scadentă anterior începerii procedurii de insolvenţă sau în temeiul faptului că debitorul a solicitat procedura de insolvenţă sau că situaţia sa economică s-a înrăutăţit”, se arată în proiect.

Înregistrarea creanţelor

Creditorii trebuie să înregistreze creanţele în termen de 20 de zile de la începerea procedurii de insolvenţă.

Administratorul judiciar în procedura de insolvenţă va analiza şi va revizui creanţele înregistrate şi va pregăti o listă preliminară de astfel de creanţe, în 15 zile de la sfârşitul perioadei de înregistrare a creanţelor.

Procedura este cea folosită şi la insolvenţa persoanelor juridice, aşa cum este ea menţionată în Legea 85/2006.

În termen de 20 de zile de la data declanşării procedurii de insolvenţă, administratorul judiciar va analiza informaţiile cu privire la bunurile şi veniturile debitorului şi va pregăti o listă a acestora.

În termen de trei luni de la aprobarea listei definitive, instanţa va respinge sau va aproba planul de rambrusare a datoriilor după audierea debitorului şi administratorului. Dacă planul este respins, se trece la lichidarea activelor, despre care vom vorbi mai jos.

Proiectul de lege spune că „anumite” bunuri pot fi lichidate potrivit planului de reorganizare, iar veniturile aferente vor fi utilizate pentru satisfacerea creditorilor.

„Planul poate prevede lichidarea anumitor bunuri ale debitorului şi distribuirea încasărilor către creditori. Încasările rezultate din vânzările bunurilor garantate în favoarea creditorilor garantaţi pot fi distribuite doar acestor creditori garantaţi, cu excepţia situaţiei în care încasările depăşesc suma creanţelor garantate, caz în care aceste încasări în exces vor fi distribuite creditorilor rămaşi. Orice asemenea lichidare şi distribuire de încasări va fi efectuată de către administratorul judiciar, iar prevederile Legii nr. 85/2006 cu modificările şi completările ulterioare se aplică în mod corespunzător”, se arată în proiect.

Creditorii pot depune comentarii asupra planului într-un termen de o lună de la data publicării acestuia în Buletin, iar debitorul are „oportunitatea” să modifice planul în termen de maximum 15 zile de la primirea comentariilor.

Procedura se face o singură dată.

După aprobarea planului, prin acceptul creditorilor şi hotărârea instanţei, acesta trebuie îndeplinit de către debitor.

Textul proiectului de lege pune în sarcina debitorului o serie de obligaţii. Acesta trebuie, practic, să se abţină de la cheltuieli şi să se asigure că are venituri pentru a-şi achita creditorii, aşa cum şi-a asumat. De asemenea, acesta „nu poate refuza o oportunitate rezonabilă de a obţine venituri” şi nu are voie să ascundă venituri.

După ce perioada planului expiră, judecătorul, pe baza raportului final al administratoruluim va decide dacă acesta a fost îndeplinit sau nu. Dacă a fost îndeplinit, atunci perioada de insolvenţă se încheie. Actele de executare silită vor fi suspendate în continuare până la eliberarea de datorii a debitorului.

Planul poate fi anulat de către instanţă dacă debitorul nu îl poate duce la îndeplinire sau este foarte puţin probabil să o poată face, dacă acesta a acţionat cu rea-credinţă sau dacă a solicitat anulare, caz în care se trece la lichidare.

Lichidarea bunurilor

Lichidarea va fi efectuată de către administratorul judiciar, singurul care poate dispune de bunurile debitorului. Banii obţinuţi de pe urma vânzării merg către creditori. Procedura este, în mare, acceaşi ca cea de la companii, aplicându-se prevederile Legii 85/2006.

Debitorul va benefica de o alocaţie minimă de bază, nu mai mare decât salariul minim pe economie.

Legea încearcă să preîntâmpine situaţiile în care datornicul şi-a înstrăinat bunurile înainte de a intra în insolvenţă, astfel că toate donaţiile şi tranzacţiile cu titlu gratuit din ultimii trei ani sunt anulate, iar beneficiarii trebuie să predea bunurile primite sau să plătească contravaloarea lor.

După vânzarea bunurilor, dacă nu sunt acoperite toate creanţele, instanţa de insolvenţă va emite o hotărâre judecătorească, prin care îl va scuti pe debitor de plata celorlalte creanţe ale debitorului, înscrise în tabelul final al creanţelor şi rămase nerambursate.

Pentru acest lucru debitorul trebuie să depună o cerere în termen de 30 de zile de la încheirerea procedurii de insolvenţă.

Proiectul susţinut de PDL prevedea închiderea anticipată a procedurii de insolvenţă dacă debitorul achita 75% din datorii prin lichidare sau planul de reorganizare, şi ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei

Proiectul PSD spune că numele debitorului falit va fi şters din evidenţele publice după cinci ani de la închiderea procedurii şi că va putea apela la insolvenţă nu mai devreme de şapte ani de la ultima procedură.

Sancţiunile pentru debitorii de rea-credinţă

Debitorii care încearcă să păcălească creditorii în timpul procedurii sunt pasibili de închisoare de la 1-5 ani, în cazul în care ascund active sau documente relevante, ori dau declaraţii şi informaţii false.

Timp de cinci ani de a încheierea procedurii, debitorul nu are voie să deţină calitatea de asociat unic într-o firmă cu răspundere limitată.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cum-arata-in-detaliu-proiectul-legii-insolventei-persoanelor-fizice-sustinut-de-guvern_88841.html#ixzz3FCCqKPvH

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

94 − 88 =